ISTORIE. Tezaurul de la Pietroasa, Grigorescu, Aman, Tătărescu - de la Bucureşti la Compiègne: ruta unei expoziţii în Franţa.
Cloşca cu pui de aur”, tablouri de Grigorescu, Aman sau Tătărescu şi alte câteva zeci de opere de artă şi documente sunt expuse, până la sfârşitul lunii iunie, la Castelul din Compiègne, reşedinţă celebră a suveranilor Franţei, sub genericul „Napoleon al III-lea şi Principatele Române”.
Expoziţia, organizată pentru a celebra 200 de ani de la naşterea împăratului francez şi 150 de ani de la unirea Principatelor Române, a fost prezentată mai întâi la Bucureşti, la sfârşitul anului trecut, la Muzeul Naţional de Artă. Cele 200 de exponate din 39 de muzee şi instituţii româneşti şi franceze sunt reunite în sălile palatului din Compiègne, în apartamentele căruia a locuit, în 1863, Carol I, viitorul rege al României bucurându-se, în epocă, de susţinerea politică directă a suveranului francez. Napoleon al III-lea, interesat de cauza românilor „Lăptăreasa din satul Tunari” străjuieşte, încă de pe 21 martie, porţile maiestoase ale palatului imperial din Compiègne, reşedinţă succesivă pentru toţi suveranii Franţei, de la Clovis la Napoleon al III-lea. Pictată de Carol Pop de Szatmari pe la 1854, acuarela înfăţişând o ţărancă în costum tradiţional, expusă ca afiş de mari dimensiuni la intrarea în castel, îi invită pe francezi să descopere un episod comun prea puţin cunoscut din istoria celor două ţări. „Legătura dintre Napoleon al III-lea şi România e, pentru mine, inedită”, mărturiseşte un vizitator francez, venit de la Paris la inaugurarea expoziţiei de la Castelul Compiègne. Scrisori originale şi telegrame, petiţii şi afişe din Arhiva Ministerului Afacerilor Externe din Paris ilustreză rolul pe care Franţa l-a jucat în unirea Principatelor Române. În expoziţie sunt expuse petiţii adresate în 1855 contelui Walewski şi apoi în 1856 lui Napoleon al III-lea, care îi cereau suveranului să intervină în favoarea unirii Moldovei şi Valahiei. Tezaurul de la Pietroasa, „un împrumut excepţional” Pe lângă legăturile diplomatice şi jocurile lor politice, expoziţia scoate în evidenţă legăturile artistice dintre cele două ţări, Principatele Româ ne fiind invitate să participe pentru prima oară, în 1867, la Expoziţia universală de la Paris. Principala atracţie a prezenţei româneşti la acel eveniment a fost „Cloşca cu puii de aur” care, adusă pentru prima dată pe teritoriu francez de către Alexandru Odobescu, arheolog şi comisar general al României la vremea respectivă, avea să capete cu acel prilej notorietate internaţională.
„Tezaurul de la Pietroasa”, descoperit în 1837 şi însumând astăzi 12 obiecte şi podoabe de aur din secolul al V-lea, în greutate totală de 19 kg, a fost restaurat prima oară de un bijutier parizian sub supravegherea directă a lui Odobescu, cel care şi-a consacrat 30 de ani din viaţă pentru studierea şi publicarea, în limba franceză, a unei monografii despre comoara atribuită goţilor. FAIMĂ
Francezii, cuceriţi de Grigorescu „Cloşca cu pui de aur”, una dintre operele cele mai admirate în cadrul expoziţiei franco-române „Napoleon al III-lea şi Principatele Române”, va rămâne în palatul imperial din Compièg ne până la sfârşitul lunii iunie 2009. „«Tezaurul de la Pietroasa» este un împrumut excepţional pe care România l-a făcut Franţei”, apreciază Emanuel Starcky, comisarul francez al expoziţiei. Pe lângă această comoară splendidă, mă impresionează pictura lui Nicolae Grigorescu, care a studiat la şcoala franceză de la Barbizon. Cele 200 de obiecte de artă, picturi, fotografii rare şi documente vor rămâne expuse până pe 29 iunie 2009.
AVERE. „Cloşca cu puii de aur”, cel mai apreciat obiect al expoziţiei, rămâne în
Franţa până în iunie
OPERĂ. Tabloul lui Theodor Aman, „Unirea Principatelor”, a fost în centrul
atenţiei francezilor
Recomandările noastre
