Acțiunea se petrece la Ploiești, personajele fiind „din viața reală”, „un cavaler bine educat”, „un scriitor”, „un speculant lipscan”, „popa Răducan”, „Iane, fecior de grec”, „un ofițer rus”, un boier, „un căpitan de poște”, „un croitor ovreiu”, un general și un maior turc, doi aghitotanți, „doi harapi”, pe lângă „popul de deosebite clase, cavaleri și dame și musicanți”.

Scena primului act e o grădină cu pomi, în care sunt toate cele de nevoie pentru o reprezentație de comedianți, apoi „o boltă din ulița franțuzească a orașului Ploiești, unde se vând pantofi de dame și alte obiecte de lipscănie”, un interior burghez, „un  salon de picnic” cu bilet de intrare de patru sfanți.

O „trupă arăpească ce a făcut sărituri în aier”, discuția dintr-o prăvălie de pantofi care se vând cu „nouă sfanți perechea”, invitația la danț din partea „demoazelei” Cleopatra către Jean, „franțezul” din Ploiești, „funcționar administrativ” – „te rog monsiu, joacă-mă, că mă mîniiu pe d-ta dacă nu știi juca”, rugămintea de a-i face o poezie și anume „franțozește, că românește nu știu să citesc bine” etc…

Când dragostea dintre Cleopatra, fata doctorului Carl, și Jean, care să gătea să meargă la Paris, tocmai se înfiripa, rușii intră în Ploiești. La „Cafeneaua Grecilor” se face haz pe socoteala înfrângerii pe mare a francezilor, iar Jean răspunde diplomatic:

„Deși sunt francez, sunt neutru”. Din discuțiile cu Ioniță, fost profesor, află că școlile s-au închis încă de la 1848, iar cele de sat „merge pe șapte ani”.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric