Cîțu, contrazis de Consiliul Fiscal. Cifrele sunt mai rele: „Deficit bugetar de 9,8%”

Sursa foto: Arhiva EVZ

Consiliul Fiscal contrazice estimările Ministrului Finanțelor Publice, Florin Cîțu, și apreciază că deficitul bugetar din acest an se va situa în jurul a 9,8% din PIB.

Consiliul Fiscal apreciază un deficit bugetar pentru anul 2020, potrivit metodologiei cash, în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste estimarea Ministerului Finanţelor Publice. Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu a declarat că deficitul bugetar de la finalul anului se va situa la 9,1% din PIB, mai mare decât cel estimat anterior, de 8,6%.

Consiliul Fiscal atrage atenția că cel de-al doilea val al pandemiei a întrerupt/ a încetinit revenirea economiilor în trimestrul IV din acest an. Astfel, în Uniunea Europeană se profilează o evoluţie în formă de „W” a economiilor din cauza unei probabile contracţii economice în trimestrul IV din acest an, după cum anticipează BCE şi CE. Se prognozează un declin al activităţii economice în UE de 7,4% în acest an.

Redresarea este aşteptată pentru 2022, în condiţii de schimbări adânci în economie  care va fi accelerată de noi tehnologii (digitalizare, robotizare, etc.), de nevoia de a răspunde la schimbarea de climă. Dezvoltarea de vaccinuri şi terapii va ajuta redresarea şi va contribui la schimbarea stării de spirit, către optimism, în societate.

„Proiectul celei de-a treia rectificări bugetare majorează proiecţia de deficit bugetar pentru anul 2020 cu 0,5 pp din PIB, respectiv până la un nivel de 9,1%, în principal ca urmare a impactului nefavorabil şi de amploare asupra încasărilor bugetare al facilităţii de amânare la plată a obligaţiilor bugetare, a deteriorării cadrului macroeconomic comparativ cu cel avut în vedere anterior, precum şi a unor neajunsuri în construcţia bugetară”, a arătat Consiliul Fiscal.

Colectarea veniturilor lasă de dorit

DANIEL DAIANU

Pe partea de venituri bugetare, Consiliul apreciază drept probabilă materializarea unui gol total de venituri fiscale şi din contribuţii de asigurări plus alte venituri la nivelul anului 2020 (potrivit execuţiei cash) de aproximativ 6,5-7,5 miliarde de lei (circa 0,65%-0,75% din PIB). Acest gol provine din evaluarea optimistă a ANAF, a sumelor recuperabile în acest an din obligaţiile amânate la plată, precum şi din probabilitatea ridicată ca sumele aferente închirierii frecvențelor 5G să nu fie încasate în anul curent.

„În aceste condiţii, Consiliul Fiscal apreciază un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 potrivit metodologiei cash în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste estimarea MFP. Trebuie menţionat faptul că acest gol de venituri identificat de CF la nivelul anului 2020 este recuperabil în anul următor sprijinind execuţia cash. Din perspectiva execuţiei potrivit metodologiei ESA, aceasta nu este influenţată de elementele identificate de CF care conduc la acest gol de venituri pentru anul în curs”, se spune în documentul Consiliului Fiscal.

Deficit de 8- 9% în 2021

Potrivit Consiliului Fiscal, dincolo de nivelul ridicat al deficitului bugetar pentru anul în curs, care va conduce la o majorare a datoriei publice, poziţia finanţelor publice de la finele lui 2020 este importantă întrucât reprezintă punctul de pornire al construcţiei bugetare pentru 2021.

„Astfel, considerând măsurile de politică fiscală deja adoptate (majorarea pensiilor, salariilor, alocaţiilor pentru copii potrivit calendarului anunţat de Guvern) şi eliminând măsurile de tip one-off, punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 va fi de circa 8% din PIB. Mai mult, având în vedere că efectele pandemiei se vor manifesta şi în anul 2021, cel puţin o parte din măsurile one-off vor fi probabil menţinute, ceea ce ar conduce la un punct de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 şi mai ridicat, posibil în jur de 9% din PIB”, se arată în document.

Se recomandă o restructurare

Consiliul Fiscal menţionează că ultimii ani au consemnat o creştere puternică a cheltuielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială. Această evoluţie se reflectă şi în creşterea puternică a deficitului structural al bugetului public. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială reprezentând 92,3% din veniturile fiscale (inclusiv CAS).

Această situaţie nu este sustenabilă în sine şi cu atât mai mult este de judecat din perspectiva necesităţii corecţiei macroeconomice şi bugetare, consideră reprezentanţii CF.

Instituţia susţine că anunţarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală/bugetară ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puţin revenirea economiei. Corecţia macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurare de cheltuieli, cât şi venituri fiscale/bugetare în creştere.

Opiniile şi recomandările formulate de CF au fost aprobate de preşedintele Consiliului Fiscal, în urma însuşirii acestora de către membrii Consiliului, prin vot, în şedin