Ţăranii ar putea fi obligaţi să aleagă gunoiul de grajd şi să-l transporte apoi la un depozit. Ulterior îl vor putea ridica de acolo, pentru a-l împrăştia pe câmp.

Un proiect de hotărâre de guvern ar putea complica viaţa celor care au animale în bătătură. Pentru a controla una dintre principalele surse de poluare ale terenurilor agricole, executivul vrea să-i oblige pe ţărani să selecteze bălegarul adunat în grajd şi să-l depoziteze apoi fie pe platforme special amenajate, fie în „gropi comunale pentru bălegar”, construite în 11 comune din toată ţara.

„95% din banii necesari construirii acestor gropi provin printr-un împrumut luat de la Banca Mondială şi 5% de la fiecare primărie”, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern elaborat de specialiştii Ministerului Mediului.

Atunci când va veni vremea pentru fertilizarea solului - numai în perioade delimitate cu precizie - ţăranii vor putea merge pentru a ridica o cantitate de bălegar egală cu cea depozitată. „Dacă vor mai mult, dacă n-au la dispoziţie un mijloc de transport sau n-au cu ce să împrăştie îngrăşământul, gospodarii vor trebui să plătească”, explică oficialii de la Mediu.

Tot acest proces va fi supravegheat de autorităţile locale, care vor nota de la ce animale provine îngrăşământul şi cantitatea de bălegar împrăştiată.

„Statul chiar vrea să ne aducă la sapă de lemn”

„Beneficiarii” proiectului au păreri împărţite. Alexandru Chirilă din comuna Sâncel, judeţul Alba, se află într-o situaţie oarecum ingrată: are porci, o vacă şi păsări, dar nu are căruţă sau tractor.

„Acum mai trebuie să plătesc o taxă pentru ridicarea lui şi alta ca să-mi arunce după aceea gunoiul meu pe teren. Nu mi se pare corect. Văd că statul chiar vrea să ne aducă la sapă de lemn”, se plânge ţăranul.

De după gard, un alt gospodar, care are cinci vaci şi un tractor, spune că i se pare o măsură bună: „N-o să-mi mai miroasă în curte. O să-l duc cu tractorul meu”. 2.000 de localităţi au pânza freatică poluată

În susţinerea proiectului, specialiştii de la Ministerul Mediului vorbesc şi despre felul în care măsura va stârpi „o ameninţare directă la adresa sănătăţii”. „Problemele cu care se confruntă mediul rural în domeniul gestionării gunoiului de grajd au un impact major asupra societăţii civile, reprezintă o ameninţare directă la adresa sănătăţii şi au efect advers asupra calităţii vieţii”, arată aceştia.

În plus, bălegarul este principala sursă de poluare a apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi. „2.000 de localităţi din România au pânza freatică poluată. Multe gospodării au fântâni în curte, din care scot apă pentru prepararea hranei, fapt ce duce la îmbolnăviri şi chiar la decese”, explică reprezentanţii de la Mediu.

Dacă vor să scape de o muncă în plus, ţăranii pot solicita şi alte „servicii”. „În perioadele în care aplicarea gunoiului de grajd e permisă, gospodarii pot solicita transportul şi împrăştierea pe câmp a bălegarului cu ajutorul echipamentelor asigurate prin proiect, plătind pentru serviciu”, se mai arată în document. Sezoane pentru îngrăşăminte

În februarie, EVZ scria despre hotărârea autorităţilor de a impune împrăştierea gunoiului de grajd doar în anumite perioade. Astfel, îngrăşământul va putea fi folosit pentru culturi de toamnă doar între 1 februarie şi 30 octombrie, iar gunoiul animalier fermentat (mraniţă) şi dejecţiile lichide - între 15 ianuarie şi 30 octombrie. Până atunci, sătenii care au animale vor trebui să betoneze un loc unde să depoziteze excrementele animalelor.

În cazul culturilor de primăvară, gunoiul de grajd poate fi dus pe câmp între 1 ianuarie şi 30 iunie, respectiv între 1 septembrie şi 31 decembrie, în timp ce mraniţa şi dejecţiile lichide - doar între 15 ianuarie şi 30 iunie.

EFECTE

Nitraţii pot provoca boli grave

• O persoană care bea apă poluată cu nitraţi - proveniţi din dejecţiile animaliere - riscă tulburări de memorie, de concentrare şi ameţeli. În plus, inima, plămânii şi creierul celui care o bea nu mai sunt bine oxigenate. Totodată, în astfel de cazuri poate apărea şi cancerul, avertizează profesorul doctor Gheor ghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.

• Sudul României figurează printre zonele din UE cu cele mai crescute niveluri de nitraţi, arată un raport referitor la implementarea Directivei Nitraţilor, publicat recent de Comisia Europeană, respectiv un document elaborat de Ministerul Mediului.