Dintre conationalii nostri stabiliti in Insula Afroditei marea majoritate sunt femei.

Ele au reusit sa repare reputatia comunitatii si se implica in initiative ecologiste. In catarea celui care vrea sa gaseasca romani stabiliti in Cipru va aparea, aproape de fiecare data, o femeie, nu gratie vreunui fenomen miraculos, ci pentru ca, din cei 3.000 de conationali de-ai nostri stabiliti definitiv acolo, majoritatea covarsitoare e formata din purtatoare de fusta. Asta se vede si in initiativele comunitatii romanesti, preponderent umanitare si ecologiste.

"Romania ajunsese, pentru ciprioti, tara tiganilor si a prostituatelor" Studente fiind, s-au indragostit de colegi ciprioti ori i-au intalnit in vreo vacanta pe litoral, si-au trait iubirea doar in Romania, pentru ca nu prea puteau ajunge in Cipru daca nu erau casatorite, si au sfarsit prin a-si pune verigheta pe deget si a se muta definitiv pe Insula Afroditei. Asa au ajuns romancele, inainte de ‘89, in Cipru. S-au integrat usor in societate, isi vedeau de treaba si cipriotii au inteles ca romanii sunt oameni priceputi, modesti si "la locul lor".

Deodata, imediat dupa Revolutie, un urias val de "fetite" din Romania a invadat insula. Dansatoare, dame de consumatie ori hotarate sa faca bani din servicii sexuale oferite cipriotilor, ele au reusit sa strice bunul renume al romanilor.

Tot atunci, dar mult mai putini decat femeile, barbatii romani s-au inghesuit si ei la ugerul vacii de muls, Cipru, tara care nu cunostea hotia, unde ei se puteau desfasura chiar si fara mare experienta in furtisaguri.

"Furau si altii, veniti din alte tari, dar si de-ai nostri. Bunul renume al romanilor s-a dus. Romania ajunsese acum pentru ciprioti tara tiganilor si a prostituatelor", regreta Mariana Papaghiorghiou, o romanca de 32 de ani, receptionera la un hotel din Nicosia. Ea locuia deja in capitala cipriota cand s-au petrecut schimbarile si, cu regret, spune ca a fost o vreme in care se ferea sa spuna ca este romanca. Ecologiste si miloase "Romancele din Cipru puteau fi impartite atunci in prostituate si femei cu facultate", spune ambasadorul nostru la Nicosia, Andreea Pastarnac. "Astazi vorbim despre un amestec". Autoritatile insulare au luat masuri drastice impotriva traficului de persoane pentru servicii sexuale, iar cipriotii au reactionat bine, mai ales pentru ca si-au simtit amenintate familiile.

In ultimii ani, imaginea romanilor s-a redresat, nou-venitii in Cipru s-au dovedit oameni cinstiti si muncitori si au ajuns chiar sa fie preferati altor imigranti de patronii de pe insula.

Sunt, neoficial, cam 20.000 de romani pe Insula Afroditei, insa multi sunt veniti la munca temporara. Faptul ca sunt mai multe femei in comunitatea alor nostri in Cipru se reflecta si in initiativele in care ele s-au implicat: au luat atitudine in campania contra proiectului de la Rosia Montana, in campania ecologista "Salvati Dunarea si Delta!" si au trimis 200 de kilograme de jucarii pentru copiii afectati de inundatiile de anul trecut.

"Sa-mi fie rusine daca uit limba romana!" Iar cand un muncitor roman s-a accidentat si nu avea asigurare medicala, doctoritele romance l-au ajutat fara sa se planga. Nu-s cu nasul pe sus romancele din Cipru, a bagat de seama Mariana, fie ca sunt doctorite ori invatatoare, fie ca lucreaza ca femei de serviciu in hoteluri ori ca barmanite. Nu mai sunt privite ca fe-mei usoare.

"Multe romance prostituate au distrus familii, cipriotii se indragosteau de ele, le luau case, cheltuiau bani cu ele...", ii compatimeste Mariana pe localnici, intr-o limba romana cursiva, cu accent de Suceava. "Sa-mi fie rusine daca uit limba romana! Sunt mandra de locul in care m-am nascut! Dar sunt romance cu pasaport cipriot de trei ani si spun ca nu mai stiu romaneste".

PROBLEME

Muncitor cu actele confiscate de patron Muncitorii romani sunt apreciati de patronii ciprioti pentru ca stau, fara sa se vaite, peste program si se pricep la multe "maruntisuri", la mici reparatii, pe care le fac fara sa ceara plata suplimentara, spune ambasadorul Andreea Pastarnac. Mariana Papaghiorghiou cunoaste un doctor care munceste si la o ferma de animale, ca sa-si suplimenteze veniturile, "si nu face mutre".

Sunt si cazuri nefericite, cum este acela al unui muncitor roman care a cerut ajutorul ambasadei pentru ca a vrut sa se intoarca in tara, dar patronul ii confiscase actele.

"Facea o munca foarte grea - sapa gropi pentru montarea de stalpi electrici. N-a mai rezistat fizic si voia sa plece in Romania", isi aminteste Andreea Pastarnac, care spune ca, desi numarul romanilor de pe insula s-a dublat in cursul anului 2006, cazurile de probleme de munca nu s-au inmultit, iar la inchisoare au ajuns, din cei 14.000 de muncitori romani din Cipru, doar patru barbati care lucrau ilegal.