Cu doar câteva ore înainte de aflarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de președinte al USR PLUS, Dacian Cioloș a declarat că obiectivul său pentru 2024 este câștigarea alegerilor prezidențiale, context în care ar fi dispus să candideze pentru a fi urmașul lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.

Până joi seara, peste 82% dintre membrii USR PLUS au votat în cadrul alegerilor interne pentru președinția partidului. Au fost exprimate 36.825 de voturi (82.68%),  Dintre cei care au votat, 61,44% (22.626)  sunt membrii USR, iar 38,56% (14.199) sunt membrii PLUS, conform g4media.ro. Votul se încheie vineri, 1 octombrie 2021, la 20:00.

Votanții USR au înregistrat o prezență de 78.92% din totalul membrilor, iar votanții PLUS au o prezență de 89.47% din totalul membrilor. În primul tur al alegerilor interne, Dacian Cioloș (reprezentantul PLUS) a câștigat cu 46% din voturi. Dan Barna a obținut 43,9%.

În acest context, Cioloș a participat la o emsiune difuzată de DigiFM și a spus că obiectivul este legat de alegerile prezidențiale din 2024. „În 2024 trebuie să avem candidatul cel mai bine plasat. Pentru mine, obiectivul în 2024 este să câștigăm alegerile prezidențiale.

Eu cred că este foarte posibil lucrul acesta și atunci evident trebuie să alegi candidatul cel mai bine plasat să atingă obiectivul ăsta, a completat Cioloș, care a fost prim-ministru între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017.

Rămâne de văzut cine va fi alesul celor din USR Plus pentru alegerile prezidențiale din 2024, ultimul an de mandat al lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.

„Rolul Preşedintelui

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 - Constituţia României)

Alegerea Preşedintelui

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. [...] Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive. (Articolul 81 - Constituţia României)

Durata mandatului

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul 83 - Constituţia României)

Incompatibilităţi şi imunităţi

În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. (Articolul 84 - Constituţia României)

Suspendarea din funcţie

În cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 - Constituţia României)

Punerea sub acuzare

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. (Articolul 96 - Constituţia României)

Vacanţa funcţiei

Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. (Articolul 97 - Constituţia României)

Interimatul funcţiei

Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul şi nu se poate organiza referendumul. (Articolul 98 - Constituţia României)″, se arată pe presidency.ro.