Președinta Comisiei Europene a criticat politica premierului ungar Viktor Orban, care s-a apărat denunțându-i ipocrizia. Un schimb dur în hemiciclu.
Război verbal între Von der Leyen și Orban
Un duel verbal fără concesii. Rareori Ursula von der Leyen a fost atât de vehementă în public. Președinta Comisiei Europene nu a lăsat pe seama nimănui misiunea de înfrunta pe Viktor Orban.
Prim-ministrul ungar nu a venit la Strasbourg pentru a căuta ceartă. Trebuia să prezinte "programul președinției ungare", dar nimeni nu a fost interesat.
Afirmaţiile sale introductive au fost aproape modelate după raportul recent al lui Mario Draghi privind competitivitatea europeană și dorința sa de extindere rapidă a Uniunii către Balcanii de Vest (în special Serbia).
Ursula von der Leyen nu a ascultat nimic din această prefață. Discursul lui era gata. A fost acolo pentru a-și goli sacul, după ani de luptă juridică între Bruxelles și Budapesta.
Von der Leyen acuză discriminare împotriva companiilor europene
Prima lovitură în domeniul economic: acuzația de discriminare împotriva companiilor europene. "Cum poate un guvern să atragă mai multe investiții europene dacă, în același timp, discriminează companiile europene taxându-le mai mult decât pe altele?", a întrebat Ursula von der Leyen.
Președinta a vizat apoi restricțiile la export impuse "peste noapte" de Budapesta, precum și inspecțiile arbitrare care vizează companiile europene.
Totodată, ea a subliniat atribuirea de contracte publice "unui grup restrâns de beneficiar", creând, potrivit acesteia, "incertitudine și subminând încrederea investitorilor". Acest început a rămas până acum în limitele clasice ale unei Comisii care apără piața comună și regulile acesteia.
Ursula von der Leyen. Sursă foto: Facebook
Problema Ucraina
Dar critica de bază este, desigur, disidența maghiară asupra conflictului ucrainean-rus, din care Ursula von der Leyen și-a făcut marea cauză. Cu toate acestea, de la invadarea rusă a Ucrainei, Ungaria, dependentă de Moscova pentru petrol și energie nucleară, nu a căutat să slăbească această menghină.
"În loc să-și diversifice sursele de energie așa cum s-a convenit la Versailles, Ungaria a căutat alte modalități de a cumpăra combustibili fosili din Rusia", a amintit președinta Comisiei. De ce să te compromiți și mai mult cu un astfel de furnizor "nesigur"? "Nu pot exista scuze", a tranşat ea.
Orban punctează ipocrizia Germaniei, care făcea afaceri cu Putin împotriva Europei de Est
Premierul ungar i-a ripostat, numind-o ipocrită: "În 2023, dumneavoastră, țările occidentale, ați cumpărat cu 44% mai mult țiței din Rusia decât înainte. Veniturile fiscale de la aceste companii au intrat în cuferele rusești. Și apoi ne acuzaţi de prietenie cu Rusia".
Președinta i-a reamintit liderului ungar situația din Ucraina: vine o a treia iarnă și Rusia încearcă să facă din aceasta un iad de gheață pentru ucraineni și să distrugă infrastructura țării.
"Și totuși, există încă unii care dau vina pe invadat pentru acest război, nu pe invadator", a spus ea în cameră. Așa că vreau să-i întreb: ar da vreodată vina pe unguri pentru invazia sovietică din 1956?
I-ar învinovăți vreodată pe cehi sau slovaci pentru represiunea sovietică din 1968? I-ar învinovăți vreodată pe lituanieni pentru represiunea sovietică din 1991? Noi, europenii, putem avea istorii și limbi diferite, dar nu există nicio limbă europeană în care pacea înseamnă predare, iar suveranitatea înseamnă ocupație".
Orban respinge referirile la invazia rusă din 1956
"Resping total ceea ce ați spus, doamnă președintă a Comisiei", a reacționat Viktor Orban. Orice comparație cu ceea ce au făcut luptătorii pentru libertate în 1956 este greșită și nu are nimic de-a face cu ceea ce se întâmplă acum în Ucraina".
Pentru Orban, Europa face o eroare strategică prelungind acest război ucraineano-rus care nu va fi câștigat pe teren militar, ci ar trebui să aibă loc pe teren diplomatic. În opionia lui, de aici şi necesitatea de a avea de-a face cu Vladimir Putin și de a căuta aliați pe tot globul.
În cuvântul său de deschidere, Viktor Orban a propus organizarea unui "summit" al zonei Schengen, astfel încât miniștrii de Interne să dezbată în mod regulat provocările migrației.
Viktor Orban. Sursa foto: x.om
Von der Leyen refuză dezbaterea despre migrație
O idee preluată și de președintele Macron. Dar, nici aici, Ursula von der Leyen nu a comentat această propunere. Ea a denunţat eliberarea prematură de către Ungaria a "contrabandiştilor şi traficanţilor condamnaţi".
În ochii ei, Ungaria, departe de a fi bastionul împotriva migrației ilegale, care se pretinde că este, nu urmărește decât să "arunce probleme peste gardul vecinului".
Viktor Orban a respins această acuzație de nepăsare și și-a apărat poziția de "salvator" al Europei, după ce "a returnat mai mult de două mii de contrabandiști".
De asemenea, preşedinta UE a criticat noul sistem de vize al Ungariei, despre care a spus că le permite cetățenilor ruși să intre în UE fără controale de securitate suplimentare, "un risc pentru toate statele membre".
Relația sulfuroasă a lui Orban cu China comunistă
În cele din urmă, Ursula von der Leyen a vorbit despre autorizația dată poliției chineze de a opera pe teritoriul Ungariei, considerând că este "o ușă din spate pentru interferența străină" în UE. Și aici, premierul a răspuns cu pilda paiului și bârnei. Dacă 3.000 de vize au fost acordate rușilor din Ungaria, el a menționat că Germania a acordat vize de muncă pentru "300.000 de ruși", iar Franţa "pentru 60.000".
Dezbaterea lungă care a urmat a fost marcată și de schimburi acute cu alți lideri politici. Manfred Weber, președintele PPE, l-a acuzat pe Orban că este "izolat" pe scena europeană, la care acesta din urmă a răspuns făcând referire la întâlnirile sale recente cu cancelarul german și cu președintele francez.
Stânga radicală, atacuri în rafală la Orban
Iratxe García Pérez (S&D) l-a acuzat pe Orban că a demolat democrația și că a supraviețuit prin corupție, punând la îndoială apărarea sa a valorilor creștine.
Valérie Hayer (Renew) l-a caracterizat pe liderul de la Budapesta ca fiind un autocrat corupt, evocând scandaluri care i-au implicat pe ginerele său și pe nişte prieteni din copilărie.
Terry Reintke (Verzi/ALE) a descris regimul lui Orban drept autocratic și l-a acuzat că îl servește pe Vladimir Putin, denunțând teama din societatea ungară și atacurile împotriva comunității LGBTI+. Pentru Viktor Orban, corupții sunt Verzii care primesc fonduri de la George Soros pentru a scrie rapoarte nefavorabile țării sale.
Cine îl susține pe premierul maghiar
În acest hemiciclu de la Strasbourg, liderul ungar a putut conta pe sprijinul celor mai de dreapta grupări din spectrul politic. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și-a exprimat acordul cu anumite obiective ale programului ungar, în special în ceea ce privește politica familiei și tranziția verde.
Patrioții pentru Europa, grupul din care face parte Orban, a salutat propunerile sale pentru un "nou acord privind competitivitatea europeană" și pentru summituri Schengen periodice.
Ei au aplaudat, de asemenea, măsurile lui Orban de a asigura o încetare a focului în Ucraina, respingând ceea ce ei consideră o "campanie de ură" împotriva Ungariei și a prim-ministrului acesteia.
Viktor Orban a încheiat această lungă sesiune de schimb de critici dure la adresa lui cu această reflecție: "Trag de aici lecția că Europa trebuie protejată de stânga".
(Articol de Emmanuel Berretta, Le Point; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)