Cine scapă de procese? PSD a luat, din nou, în vizor Justiţia din România

În Anexa nr. 1 a Decretului nr.195 din 16 martie 2020 , se arată că pe durata stării de urgență judecata va continua doar în cazurile de urgență deosebită, fără a se indica niciun criteriu de evaluare, prioritizare, urmând ca semnificația acestui concept să fie deslușită de colegiile de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și ale celor 15 curți de apel, prin stabilirea de către fiecare în parte a câte unei liste a cauzelor considerate de urgență deosebită.

Ceea ce a urmat a fost previzibil, respectiv accentuarea uneia dintre cele mai mari probleme ale sistemului judiciar: practica neunitară, cu consecința creșterii neîncrederii populației în actul de justiție”.

”Excepțiile să fie stabilite în mod limitativ”

Cazanciuc mai spune că, ”în încercarea de a-și juca rolul de unificator și pacificator, Consiliul Superior al Magistraturii a intervenit și a stabilit ce înseamnă cauze urgente pentru fiecare categorie de instanțe, dar, dorind parcă să fie bine ca să nu fie rău, a păstrat pe lângă listă și portița altor cauze de stabilit de către colegiile de conducere”.

”Două știri apărute ieri vin să confirme necesitatea ca această soluție a suspendării să fie pusă cât mai urgent în practică, fără jumătăți de măsură, iar excepțiile să fie stabilite în mod limitativ doar de CSM: un președinte de instanță a fost confirmat ca având coronavirus, iar un tribunal trimite citații prin care anunță părțile că audierea va avea loc prin Skype”, și-a argumentat Cazanciuc inițiativa.

Ce se întâmplă cu pensiile. Decizia a fost luată

Schimbări radicale pentru profesori. Ce se întâmplă cu orele suplimentare

Argumente din expunerea de motive

1. Lecturând hotărârea CSM nr. 417/2020, emisă în aplicarea decretului privind instituirea stării de urgență, se poate observa că, în cazul judecătoriilor, au fost apreciate ca urgențe cauzele privind încuviințarea executării silite, ceea ce pentru multe dintre aceste instanțe poate reprezenta până la 30%-40% din activitate. Acest tip de cauze angrenează pentru soluționare un număr mare de judecători și personal auxiliar, nevoit să petreacă timp îndelungat în spații care prin natura procedurilor devin aglomerate, expunând astfel multe persoane la un risc ridicat de contaminare.

2. Doar cei care vor avea resurse la îndemână( abilități de a folosi mijloace electronice, avocați) vor avea șansa să își valorifice pretențiile, în dauna celor care vor fi nevoiți, în timp ce trebuie să își protejeze sănătatea, locul de muncă sau familia, “să alerge” la autorități sau companii cu activitate suspendată pentru a-și dovedi dreptatea.