Până în prezent, distribuitorii de energie de pe piața locală au montat circa 100.000 de contoare inteligente, a câte 400 de lei fiecare, potrivit datelor colectate de „Evenimentul zilei”.Asta înseamnă o factură totală de 40 de milioane de lei, adică aproximativ 10 milioane de euro.

Așadar în prezent există 100.000 de beneficiari, care vor avea posibilitatea, prin intermediul contoarelor să își aleagă ora de consum, plătind astfel mai puțin. Nota de plată va veni, pe factură, fiecărui consumator de electricitate din țară.

„Ca și atunci când se fac reparații la un stâlp de electricitate, costul nu vine pe factura beneficiarilor direcți, deci pe facturile românilor care locuiesc în zona în care a apărut deranjamentul, ci vor fi reflectate în toate facturile. La fel se va întâmpla cu sumele cheltuite pentru montarea noilor contoare. Acestea sunt suportate inițial de furnizori”, a explicat pentru EVZ un specialist din piață.

Cu toate astea, mulți români români ar putea intra foarte târziu în sistem. Astfel, targetul este ca până în 2020 gradul de acoperire al contoarelor să fie 60% din populație. Unii români vor rămâne așadar doar plătitori ai costurilor de montare, fără să dețină efectiv un contor.

18 proiecte avizate anul trecut

„În anul 2015, ANRE a avizat 18 proiecte pilot pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă pentru cei 8 operatori de distribuție a energiei electrice concesionari. Ritmul de implementare a fost diferit astfel încât, până la sfârșitul anului, datele de monitorizare colectate nu sunt suficiente pentru a se putea formula concluzii consistente în privința aspectelor tehnice și economice ale soluțiilor implementate de către operatorii de distribuție a energiei electrice concesionari în cadrul proiectelor pilot” ne-a comunicat ANRE.

„Nu putem pune la dispoziție, în acest moment, cifre referitoare la costurile de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă, pentru că acestea nu ar reprezenta decât instantanee nerelevante ale unui proces aflat în plină desfășurare. Procesul de evaluare a soluțiilor tehnice aplicate, al costurilor implicate și al rezultatelor obținute este în curs”, au mai comunicat  reprezentanții Autorității.

Ce beneficii aduc contoarele

Din punctul de vedere al avantajelor consumatorului final, principalul avantaj al unui contor inteligent constă în faptul că „pune la dispoziția consumatorului informații, atât istorice cât și în timp real, despre consum – cantitativ și valoric, cu evoluție orară – precum și posibilitatea alegerii unor sisteme de tarifare diferențiate pe tranșe de consum și zone orare în ore de vârf și în afara orelor de vârf, economiile provin, în principal, din modificarea comportamentului de consum al consumatorului. Se poate înregistra o scădere a consumului sau o diminuare a valorii facturii realizată prin mutarea unei parti din consum în zone orare cu tarife reduse. În perspectivă, SMI permite integrarea funcționalităților casei inteligente sau a cartierului/orașului inteligent”, ne-au comunicat cie de la ANRE.

Din punctul de vedere al operatorilor de rețea, „instalarea sistemelor de măsurare inteligentă  conduc la reducerea costurilor cu citirile și cu activitățile de conectare-deconectare, conduc la scăderea consumului propriu tehnologic de energie electrică (în special componenta comercială care integrează, între altele, sustragerile de energie și diferențele de regularizare cauzate de citirile de regularizare care se fac de 2 – 3 ori pe an în situația actuală) și, ca efect la nivel macro și investițional, prin informațiile pe care sistemele de măsurare inteligentă le pune la dispoziția operatorului, acesta va avea o imagine mult mai exactă a stării rețelei și a funcționării acesteia, ceea ce va permite o fundamentare a programelor de mentenanță, intervenție și investiții pe date reale și nu doar pe prognoze care, așa cum arată studiile de impact realizate la nivelul UE, pot optimiza costurile cu investițiile și mentenanța.

O evaluare a raportului cost-beneficiu generat de montarea acestor contoare va fi posibilă în peiroada următoare. Potrivit ANRE, „procesul de implementare a SMI este în faza de start-up în toate statele membre ale UE, așa cum este și în România. Sunt puține date efective care să poată fundamenta asemenea analize”.