Evenimentul Zilei > Opinii > Opinii EVZ > Cine nu are bătrâni… Propunerile dirigintelui meu din liceu pentru învățământul românesc
Cine nu are bătrâni… Propunerile dirigintelui meu din liceu pentru învățământul românesc

Cine nu are bătrâni… Propunerile dirigintelui meu din liceu pentru învățământul românesc

Profesorul meu diriginte din cei patru ani de la Liceul „Ioniță Asan” din Caracal, domnul Paul Tatomirescu, acum pensionar, mi-a trimis un articol cu titlul „Necesitatea unei reforme profunde în învățământ”.

Domnul diriginte, că așa i-am spus din clasa a IX-a până azi, începe cu niște constatări, destul de triste:

„Câte școli noi s-au construit în ultimii 30 de ani?

Pentru actul de învățământ sunt, se știe, doi actori principali: cadrul didactic (cu personalul auxiliar) și elevul.

Conform statisticilor, aproximativ 40% dintre cei care predau în învățământul preuniversitar au absolvit cursurile instituțiilor și facultăților de învățământ la distanță.

Și, o bună parte dintre aceștia, chiar la particular. Or, știm cum se obțin diplome la învățământul privat, în general: dai bani și iei diploma.

Iată o primă cauză fundamentală pentru care s-a ajuns la nivelul scăzut al învățământului actual.

Organizarea structurală este aceeași, adică foarte bună: învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal, tehnic, universitar și preuniversitar.

Însă, pentru cadrele didactice care predau în învățământul preuniversitar este necesar ca intrările la facultățile de profil să se facă prin concurs (examene).

Se știe, cei mai buni absolvenți de licee se orientează spre facultățile de automatică și calculatoare, informatică, drept, medicină, academii militare.

Cei cel mult mediocri, pe bază de dosar, intră la facultățile de profil și ajung profesori”.

Învățământul profesional

„S-a neglijat mult învățământul profesional, tehnic. Destui oameni mi-au spus: „Tata a vrut să mă dea la liceul teoretic. Știam că fac față cu succes. Dar i-am spus că vreau să merg la profesională, apoi să practic meseria care-mi place”.

Sintagma „meseria este brățară de aur” se pare că și-a pierdut însemnătatea”.

Apoi, domnul diriginte trece la al doilea actor – elevul.

„În ultimii ani s-au creat probleme delicate care au condus convergent la scăderea drastică a nivelului învățământului. Mulți părinți au plecat la muncă în alte țări, iar copiii au rămas în grija rudelor, în principal a bunicilor, care  cu greu reușesc să facă față în îndrumarea și educarea copiilor.

Colaborarea școlii cu familia e necesar să fie permanentă, diversificată și eficientă”.

Bacalaureatul

„S-a anunțat că se va introduce un bacalaureat diversificat. Ar fi foarte bine!

De ce un absolvent de liceu agricol trebuie să susțină obligatoriu examen la matematică? (Aceasta este disciplina care i-a nenorocit!)

Ar trebui să susțină examen doar la o limbă străină, studiată obligatoriu, la limba și literatura română și la două discipline importante din aria curriculară de profil, observația fiind valabilă și pentru alte profiluri tehnice, industrial.

Tot statisticile arată că aproximativ 900.000 de absolvenți de liceu au picat la examenul de bacalaureat în ultimii câțiva ani. Îngrijorător!

Ce fac aceștia, care nici la următoarele sesiuni nu au reușit?”.

Domnul diriginte este categoric: „Se impune ca, la cursuri, elevul să nu aibă telefonul la el. Un capitol important este disciplina elevilor în școală și în afara școlii. Uniforma să fie obligatorie în învățământul preuniversitar!”.

Pentru astea ultime trei propoziții cred că i se va umple sacul de înjurături de la elevii mai năzdrăvani, mai ceva ca al lui Moș Crăciun cu jucării pentru copiii cuminți.

E și asta de discutat: Cum arată azi un copil cuminte?

Dar să revenim la domnul diriginte, profesor de matematică, uitasem să precizez:

„În fiecare clasă ar trebui să fie cel mult 20-22 de elevi. A scăzut dramatic populația școlară… Am avut o clasă de matematică-fizică la liceu de 44 de elevi, pe tot parcursul celor patru ani, la care am fost profesor și diriginte…

S-au făcut cursuri ON LINE, cum s-au făcut, altfel este să lucrezi în clasă, la tablă. La cursurile ON LINE, unii elevi au trișat, chiar din clasa a II-a…

Trebuie create condițiile ca elevii să fie prezenți la școală”.

În final, domnul diriginte găsește motive să rămână optimist:

„Posibilități există, fond bun în toate privințele avem, trebuie doar să refacem eforturile permanente și susținute pentru a asigura, prin viitoarele generații, prosperitatea României”.

Eu nu găsesc motive să fiu optimist!

Poate, îndrăznesc să sper, că s-o găsi cineva prin comisiile și comitetele din Ministerul Educației care identifică ceva de modificat în fiecare an școlar, de cele mai multe ori fără noimă, să-l întrebe și pe domnul profesor-pensionar Paul Tatomirescu din Caracal, și mai sunt mulți ca dânsul, ce crede despre una sau alta din măsurile care vizează învățământul.

Nu de alta, dar nu ar costa mai mult de un telefon ca să „cumperi” bătrâni, profesori cu zeci de ani la catedră, dacă n-ai la minister…

Însă, cum văd că domnul diriginte nici nu amintește de promovarea ideologiei de gen în școlile din România, nu-i dau nici cea mai mică șansă să fie deranjat de cei pe mâna cărora a intrat, din nefericire pentru neamul românesc, învățământul, că educația e altă socoteală…

 

 

 

Publicat in categoriile: Opinii, Opinii EVZ
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: