Într-un context marcat de tensiuni geopolitice și de riscuri crescânde la adresa securității europene, fostul președinte finlandez Sauli Niinistö a propus recent, într-un raport detaliat, crearea unui serviciu de informații centralizat la nivelul Uniunii Europene.

Inspirat de structura CIA și de cooperarea dintre Statele Unite și aliații săi apropiați, modelul propus de Niinistö vine ca răspuns la amenințările în creștere pe teritoriul UE, inclusiv în lumina conflictului din Ucraina și a intensificării activităților agenților străini în capitalele europene.

CIA european. Nevoia unei colaborări strânse între statele membre

În proiectul său, Niinistö solicită UE să dezvolte un „serviciu de cooperare în domeniul informațiilor cu drepturi depline la nivelul UE, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât și celor operaționale”, adăugând totodată că este nevoie de „o rețea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.

Niinistö subliniază că încrederea și colaborarea sunt esențiale pentru un sistem de informații funcțional și eficient, făcând apel la statele membre să depășească obstacolele de suveranitate națională. „Trebuie să avem încredere unii în alții,” a declarat Niinistö, sugerând că o platformă europeană de informații ar facilita această colaborare fără a compromite interesele naționale.

Modelul „Five Eyes” – o inspirație pentru UE?

Un model de cooperare ce ar putea ghida UE în acest demers este rețeaua „Five Eyes”, care reunește agențiile de informații ale Statelor Unite, Marii Britanii, Canadei, Australiei și Noii Zeelande. Această rețea funcționează pe baza unei încrederi solide și a unor procese de securitate bine definite între state. Niinistö propune ca UE să adapteze această structură la specificul european, concentrându-se pe un schimb de informații de încredere, capabil să anticipeze și să prevină operațiunile de spionaj, sabotaj și alte acțiuni ostile pe teritoriul european.

Reticențele statelor membre și poziția Comisiei Europene

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat inițiativa lui Niinistö, dar a avertizat asupra obstacolelor semnificative ce ar putea apărea. Ea a subliniat că „strângerea de informații este în primul rând responsabilitatea statelor membre” și a subliniat că o astfel de schimbare ar implica cedarea unui anumit control suveran asupra securității naționale. Reticența unor state membre rămâne un obstacol major, acestea fiind preocupate de confidențialitatea datelor și de riscul ca informațiile lor să fie expuse.

Propuneri complementare: rețea anti-sabotaj și contraspionaj consolidat

Pe lângă ideea unei agenții centrale, Niinistö propune și alte măsuri pentru creșterea rezilienței UE, inclusiv o rețea anti-sabotaj menită să protejeze infrastructura critică împotriva atacurilor și o activitate de contraspionaj mai bine coordonată în instituțiile europene. Astfel, Bruxelles-ul, care găzduiește un număr semnificativ de instituții europene și ambasade, este văzut ca un punct vulnerabil în fața operațiunilor străine de spionaj.

Criza de experți în securitate cibernetică

Raportul subliniază un deficit critic de aproximativ un milion de experți în securitate cibernetică în toată Uniunea Europeană, o problemă care necesită acțiuni urgente. Niinistö sugerează investiții semnificative în formarea de specialiști și implementarea unor programe de atragere a tinerelor talente către acest domeniu esențial pentru securitatea modernă.

Propunerea lui Niinistö privind un serviciu de informații la nivel european asemănător cu CIA ridică probleme complexe de suveranitate, dar deschide și noi oportunități pentru întărirea securității colective. Rămâne de văzut dacă statele membre vor reuși să treacă peste barierele naționale pentru a construi o rețea de securitate și informații eficientă, capabilă să protejeze mai bine Uniunea în fața provocărilor globale.