Populatia globului a depasit sase miliarde. Traim mai mult, suntem mai inalti si ne hranim mai bine. Am avut sansa ca, in ultimele decenii, preturile alimentelor sa fie stabile, in special datorita cresterii productivitatii la hectar.

Dar, potrivit estimarilor ONU, vom fi noua miliarde in 2050. Iar chinezii si indienii, care insumeaza 40% din populatia globului, incep sa consume mai mult grau, lapte si carne. Pentru a face fata cererii crescande, productia la hectar ar trebui sa creasca cu o treime. Lucru practic imposibil, mai ales dupa colapsul culturilor cerealiere in zona fostei URSS si in Africa sub-sahariana.

Alternativa ar fi extinderea suprafetelor cultivabile. Or, din ce in ce mai multe terenuri sunt scoase din circuitul alimentar si destinate productiei de biocombustibili. Grau, porumb, trestie si sfecla pentru bioetanol; floarea-soarelui, soia, cocotieri pentru biodiesel.

Productia de biocombustibili este incurajata (inclusiv in UE) pentru ca utilizarea lor ar reduce emisiile de gaze cu efect de sera raspunzatoare de incalzirea globala. Dar si pentru a diminua dependenta tarilor industrializate de importurile de petrol. Pretul alimentelor risca sa depinda in viitor de pretul titeiului!

Frecventele secete sau inundatii din ultimii ani au contribuit si ele la noua conjunctura. FMI estimeaza ca, in ultimul an si jumatate, alimentele s-au scumpit cu 23%. Graul figureaza la loc de frunte; la fel cafeaua si cacaoa, dar si ingrasamintele, pesticidele si nutreturile din tarile lumii a treia.

Dar poate cea mai spectaculoasa scumpire se anunta a fi cea a lactatelor. Setea de lapte (inclusiv lapte praf) la nivel global creste cu 2,5%-3% pe an, productia – doar cu un procent. Iar UE, prin sistemul de cote introdus pe vremea cand existau „lacuri” de lapte si „munti” de unt, limiteaza artificial productia, cel putin pana in 2015. Va trebui sa acceptam ca se apropie ziua in care vom fi nevoiti sa cheltuim mai mult cu mancarea. Sau ca teoria lui Malthus nu e tocmai absurda.