Marea Britanie si SUA nu mai sunt sincronizate in Irak. Premierul Brown a transmis codat ca momentul unei replieri nu e indepartat si va fi determinat de recomandarile comandantilor britanici.

Aceasta tocmai cand presedintele Bush decidea o suplimentare a trupelor americane. Cei 5.500 de soldati britanici din provincia Basra, prinsi in schimbul de focuri dintre fractiunile siite rivale, ar urma sa retina doar controlul aeroportului. Restul va cadea in sarcina fortelor irakiene si, probabil, a celor americane.

Recomandarile comandantilor sunt previzibile. In Irak nu se mai poate realiza mare lucru; in schimb, in Afganistan, unde renasc talibanii, fortele britanice sunt, potrivit sefului armatei, „suprasolicitate”. Dupa invazia din 2001, NATO s-a obligat sa refaca infrastructura tarii, ravasita de razboaie. In acest context, 7.000 de militari britanici incearca sa impiedice revenirea talibanilor in provincia sudica Helmand.

Dar talibanii de odinioara, cu sandale si turban negru, inarmati cu un Kalasnikov, s-au metamorfozat in jihadisti mai numerosi si mai bine inarmati. Noii talibani trec granita permeabila dinspre Pakistan in convoaie de masini de teren Toyota. Sunt sprijiniti si probabil coordonati de al-Qaida din zonele, practic, autonome din nordul Pakistanului. Adversarul respins azi reapare maine, iar britanicii sufera pierderi.

Razboiul din Helmand nu poate fi castigat fara sprijinul populatiei. De aceea, trupele britanice tolereaza culturile de mac, sursa a 40a din productia mondiala de opiu si a banilor pentru Toyote.

Ramane insa reconstructia, pentru care e nevoie de o prezenta militara mai mare. In lipsa altor oferte de trupe NATO, dezangajarea Marii Britanii din Irak i-ar permite sa transfere unele efective in Helmand.

Guvernul britanic pare inclinat sa se retraga din Irak, o tara bogata in petrol, pe punctul de a se destrama si provoca un conflict  regional. Aceasta, pentru a nu risca un esec cu conotatii strategice in Afganistan, generator de tensiuni in NATO.