China. Într-o țară normală, dacă ultimii doi miniștri ai Apărării ar fi înlăturați pentru corupție și trădare, s-ar naşte scenarii întunecate tipice unei lovituri de stat.

Șefii Armatei din China comunistă se schimbă cu repeziciune

În China comunistă însă, demiterea comandanților Armatei Populare de Eliberare a devenit ceva normal. În 2017, agenţia de presă Xinhua a scris: „Din 2012, sub conducerea tovarășului Xi, au fost arestați peste 100 de înalți oficiali – un număr mai mare decât numărul generalilor căzuți pe câmpul de luptă în timpul războaielor revoluționare”. De atunci lista „împușcaților” - metaforic vorbind - a crescut.

Biroul Politic de la Beijing a anunțat, la finalul lunii iunie, că generalii Li Shangfu și Wei Fenghe au fost expulzați din Partidul Comunist, degradați, daţi pe mâinile magistraților militari, o situaţie care a dus la sfârşitul carierei celor doi foști miniștri care s-au aflat în ultimii şase ani aflau în fruntea Apărării.

Ani care coincid cu perioada în care Xi Jinping a depus cel mai mare efort pentru a reforma forțele armate și de a le pregăti „să lupte un război și să-l câștige”: aşa cum repetă obsesiv.

Acuzații grave de corupție

Wei Fenghe, în vârstă de 70 de ani, a stat în funcție din 2018 până în 2023, când a părăsit oficial scena prin demisie voluntară. În locul său a fost promovat Li Shangfu, în vârstă de 66 de ani, care a dispărut în august 2023, după ce a stat doar șapte luni în funcție.

Nu a existat nicio declarație oficială, doar speculații care vorbeau despre implicarea într-o anchetă majoră de corupție care a făcut să cadă multe capete din ierarhia militară chineză.

Acum soseşte însă declarația Biroului Politic comunist prezidat de Xi Jinping: cei doi generali s-au făcut vinovați de „crime excepțional de grave care au creat pagube imense”.

Li Shangfu este acuzat că „a trădat principiile pe care se întemeiază Partidul”, iar predecesorul său, Wei Fenghe, că „și-a pierdut încrederea în Partid”.

Dintre rândurile excomunicării înțelegem că trădarea a fost îndreptată împotriva lui Xi Jinping, care pe lângă faptul că era comandantul politic al Armatei de Eliberare a Poporului, îi şi promovase personal pe cei doi oficiali de vârf ai Ministerului Apărării.

Dictatorul comunist Xi Jinping „curăță” armata

Xi s-a angajat într-o curățare a gradelor militare cu scopul de a relansa capacitățile de luptă ale unei armate impresionante, dar înapoiate din punct de vedere numeric, bazate pe mase de infanterie nepregătite pentru operațiunile rapide și coordonate necesare unei proiecții de forță în străinătate demne de o superputere.

Prin reforma din 2015 Xi a simplificat diviziile de infanterie și a dirijat cheltuielile către unitățile de elită, forțele aeriene și marină. Potrivit rechizitoriului Biroului Politic, care echivalează cel puţin cu o pedeapsă de închisoare pe viață, cei doi foști miniștri au solicitat și obținut „sume enorme de bani” atât în ​​domeniul aprovizionării militare cât și în „dispoziții referitoare la managementul personalului”.

Această a doua acuzație evidențiază răul ascuns: în armata chineză poți face o carieră mituind superiorii pentru a obține promovări. Se spune că sistemul este atât de înrădăcinat și de răspândit încât privatul plătește pentru a deveni sergent și așa mai departe în lanțul de comandă, până la colonelul care își dorește gradul de general.

„Lanțul corupției” în armata din China: funcția se cumpără pe credit, apoi banii trebuie dați înapoi

Bill Bishop, autorul respectatului buletin informativ Sinocism, scrie: „Li Shangfu l-a plătit pe Wei Fenghe pentru a avansa în cariera? După toată munca depusă împotriva corupției, în armata chineză promovările continuă să fie cumpărate și vândute. Ai nevoie de bani pentru a cumpăra un grad și salariul nu este suficient pentru mită, așa că după ce ai plătit numirea trebuie să găsești o modalitate de a recupera cheltuiala”. Un adevărat lanț al corupției.

Înainte de a deveni ministrul Apărării generalul Wei Fenghe comandase forța de rachete a Chinei, vârful de lance al oricărei armate moderne. Acum asupra soldaților care au în mână dispozitivele nucleare și convenționale ale superputerii chineze continuă să cadă coasa anchetei anticorupție: în august 2023, au fost torpilaţi generalii Li Yuchao și Liu Guangbin, comandantul și adjunctul diviziilor de rachete.

Este deosebit de îngrijorător (nu doar pentru Xi, ci și pentru securitatea internațională) faptul că bărbați cu o responsabilitate atât de mare ar lua decizii pentru câștig personal.

Cad capete de militari și oameni de afaceri în China

În total, doar pe baza știrilor publicate de presa de la Beijing, în ultimul an au căzut sub steagul partidului nouă generali și trei lideri de rang înalt ai complexului militar-industrial. Faptul că după acea epurare s-a rostogolit și capul lui Li Shangf arată că Xi și Biroul său Politic nu pot fi siguri de nimeni, iar corupția este endemică.

Înainte de a deveni pentru scurt timp ministru, generalul Li Shangfu (inginer aerospațial) a condus o bază de lansare de sateliți, iar apoi din 2017 până la începutul lui 2023 a fost șeful „Departamentului de Achiziții și Dezvoltare de Echipamente” al Armatei de Eliberare a Poporului: o poziție care controlează mulţi bani şi afaceri colosale.

„Li Shangfu a poluat serios achizițiile de echipamente și industriile conexe”, se arată în rechizitoriu.

Curățarea procedurilor de atribuire a contractelor de înzestrare

Xi trebuie să nu fi avut nicio suspiciune vizavi de ofițer dacă l-a promovat la conducerea Ministerului Apărării în toiul campaniei de restructurare. Numai că în iulie 2023, vechiul său Departament, într-o declarație rară raportată de presa de la Beijing, a anunțat că a întreprins o „curățare” a procedurii de atribuire a contractelor „și a invitat pe oricine deţine informații privind nereguli care datează din 2017 să să le comunice anchetatorilor.

În august Li a încetat să mai apară în public. Timp de luni de zile nu a fost dată nicio explicație oficială.

„Pechinologii” occidentali și-au imaginat că ancheta a fost și o răzbunare din partea instituției militare, un boicot al acțiunii moralizatoare a lui Xi: dacă nici măcar Li nu era curat, dacă pentru a face carieră toată lumea mai întâi plătea și apoi impunea mită, singurul lucru care trebuia făcut era să se accepte situaţia și să se meargă mai departe.

Concurența China-SUA și „boala păcii”

Abia în decembrie anul trecut, după cinci luni de goluri de neconceput pentru o superputere care trebuie să mențină contacte politice la cel mai înalt nivel cu Statele Unite, a fost numit noul ministru al Apărării: amiralul Dong Jun (Xi a investit masiv în Marina, care în planurile lui ar trebui să câștige supremația în Marea Chinei de Sud).

O altă îngrijorare a lui Xi este „boala păcii”: decenii fără experiență de luptă, spre deosebire de adversarii americani angajați în Somalia, Irak și Afganistan (chiar dacă nu au ieșit deloc bine din acele „conflicte asimetrice”).

Armata Populară de Eliberare a luptat o singură dată în ultimii cincizeci de ani, o ciocnire rapidă cu Vietnamul în 1979. La granița disputată din Himalaia cu India, luptele se duc cu târnăcoape și bâte cu cuie, deoarece un acord bilateral interzice folosirea armelor de foc în prima linie pentru a evita escaladarea. Lucru care nu a împiedicat însă moartea a zeci de bărbați într-o ciocnire din iunie 2020.

Pregătireas pentru invazia în Taiwan

Cu siguranță, printre planurile formulate de generalii lui Xi se numără şi unul de „rezolvare” a chestiunii taiwaneze: reunificarea prin forță, dacă persuasiunea politică (amenințarea) nu este suficientă.

Dar cât de formidabil este aparatul militar al Chinei? Cifrele sunt impresionante pentru personalul aflat în serviciu permanent (2 milioane), pentru avioane (3.700 dintre care 500 bombardiere și 1.800 de vânătoare), nave (370), rachete (500 cu focoase nucleare). Cu toate acestea, în spatele gloanțelor și oțelului există factorul uman, care trebuie luat în considerare.

„Trebuie să reprimăm falsele capacități de luptă”, a declarat în martie generalul He Weidong, unul dintre cei doi vicepreședinți ai Comisiei Militare Centrale al cărei conducător este. Cotidianul Armatei Populare de Eliberare a citat cazul „exercițiilor nocturne”, efectuate "la apus", când vizibilitatea este mai bună pentru a putea scrie în rapoarte că operațiunea a fost complet reușită.

Cine conduce Armata în China comunistă

Pe 19 iunie, agenția Xinhua a raportat fraza-cheie rostită de președinte în timpul unei întâlniri cu militarii: „Managerii, în special cei de nivel înalt, trebuie să aibă curajul să lase deoparte prestigiul personal și să-și recunoască slăbiciunile. Cadrele armatei trebuie să mediteze profund și să-și rectifice comportamentele și gândurile.”

Printre acuzațiile care au ieşit la iveală acum în ancheta asupra celor doi foști miniștri se numără și cele de „lipsă de loialitate și trădare” față de Partid.

O altă frază pronunțată de Xi în ultima sesiune majoră de îndoctrinare a rangurilor înalte din Yan'an: „Pușca trebuie să fie ținută întotdeauna de oameni loiali Partidului și credibili din punct de vedere politic”.

Cea mai sângeroasă ciocnire a armatei din China, cea cu proprii civili: Tiananmen

O revizuire a sloganului lui Mao. Iar această împrejurare ascunde o problemă serioasă de fond care, potrivit analiștilor, cântărește capacitatea reală de luptă a forțelor armate chineze.

Politizarea lor implică faptul că prima misiune este protejarea puterii comuniste, iar promovarea în roluri de înaltă comandă depinde de cele mai multe ori de loialitatea adevărată sau presupusă față de Partid şi nu de capacitatea tehnică, tactică și strategică. În ultimii cincizeci de ani cea mai sângeroasă ciocnire pentru soldații Armatei Populare a fost cea cu proprii conaţionali: masacrul de la Tiananmen din 1989.

(Articol de Guido Santevecchi, Il Corriere della Sera; Traducerea Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMANIA)