35 de ani de la masacrul din Piața Tiananmen. Familiile victimelor, reprimate în continuare de autoritățile comuniste

35 de ani de la masacrul din Piața Tiananmen. Familiile victimelor, reprimate în continuare de autoritățile comuniste

Azi se împlinesc 35 de ani de la reprimarea protestelor pro-democrație din Piața Tiananmen din Beijing. Autoritățile sub conducerea președintelui Xi Jinping continuă să ignore apelurile din partea membrilor familiilor îndoliate, care cer dezvăluirea adevărului despre cele întâmplate, relatează postl TV din Japonia, NHK.

Discuția publică despre Tiananmen e considerată tabu

Pe 4 iunie 1989, trupele chineze au deschis focul asupra a mii de protestatari conduși de studenții care s-au adunat în Piața Tiananmen și în jurul acesteia, cerând democratizare țării. Guvernul spune că 319 de persoane au fost ucise, dar mulți alții spun că cifra a fost de fapt mult mai mare.

Un grup de rude ale victimelor numit „Mamele Tiananmen” a postat pe site-ul său în mai o declarație semnată de 114 persoane. Prin aceasta se solicită guvernului să facă publice numărul și numele victimelor, să fie despăgubite victimele și familiile acestora și guvernul chinez să își asume responsabilitatea legală pentru incident.

Oamenii din China nu pot însă citi declarația online, deoarece accesul la site este blocat. Discuția publică a incidentului este considerată tabu. Grupul a plănuit inițial să marcheze cea de-a 35-a aniversare prin organizarea unei slujbe comemorative la casa unui membru. Dar au renunțat la plan din cauza monitorizării stricte de către autorități.

Protestatar oprind o coloană de tancuri ce merge spre Piața Tiananmen

Foto: NHK

Familiile victimelor cer adevăr și scuze

„Modul în care guvernul a mobilizat armata și a dispus uciderea oamenilor l-a decredibilizat”, a spus You Weijie, care și-a pierdut soțul în vârstă de 42 de ani în incident. „Oricât de mult încearcă autoritățile să o ascundă, este un fapt istoric că represiunea a avut loc”, a spus ea pentru NHK într-un interviu în aprilie.

You, în vârstă de 70 de ani, este una dintre membrii de frunte ai grupului de rude. Ea a spus că guvernul i-a monitorizat activitățile mai îndeaproape și că din aprilie nu a putut comunica deloc cu mai mulți membri ai familiei, deoarece utilizarea rețelelor sociale a fost restricționată. Ea vrea scuze oficiale și dezvăluirea adevărului despre numărul real de decese, precum și publicarea numelor persoanelor care au emis ordinele.

Guvernul susține că incidentul a fost „tulburare” și că a luat decizia corectă, lucru pe care You spune că nu va putea niciodată să-l accepte.

You Weijie a vorbit cu NHK, în aprilie la Beijing

"35 de ani mai târziu, mulți chinezi nu știu despre incident, în special cei mai tineri. Acest lucru se datorează faptului că autoritățile au tăcut și ascund adevărul. Sper că vocile noastre vor ajunge la mai mulți oameni", a spus You.

You Weijie a vorbit cu NHK, în aprilie la Beijing

You Weijie. Foto: NHK

Un reporter NHK a încercat să o contacteze din nou la sfârșitul lunii mai, dar a fost blocat de forțele de securitate chineze. De asemenea, reporterul nu a putut să o contacteze la telefon.

Zhang Xianling, în vârstă de 86 de ani, și-a pierdut fiul în incident. Jurnalistul aspirant în vârstă de 19 ani a fost împușcat în cap, când a mers în piață să relateze evenimentul.

Trupul său a fost îngropat în grabă în fața unui liceu din apropierea locului și găsit 3 zile mai târziu. Guvernul nu a oferit niciodată nicio explicație pentru moartea sa.

"Fiul meu a fost ucis fără un motiv. Ar trebui să existe o explicație. De mai bine de trei decenii, guvernul s-a prefăcut că nu știe nimic. Este inacceptabil", a spus Zhang pentru NHK.

„S-ar putea să nu văd acest lucru rezolvat cât timp sunt încă în această lume, dar atâta timp cât voi fi în viață, voi lupta pentru drepturile fiului meu.”

Zhang Xianling vrea o explicație pentru moartea fiului ei.

Guvernul chinez își reiterează poziția adoptată

Întrebat despre incident luni, în cadrul unei conferințe de presă regulate, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a reiterat poziția de lungă durată a guvernului cu privire la represiune.

„Guvernul chinez a ajuns deja la o concluzie clară cu privire la tulburările politice care au avut loc la sfârșitul anilor 1980”, a spus ea.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe declară că guvernul „a ajuns deja la o concluzie clară” cu privire la incidentul din Piața Tiananmen.

Comemorarea Tiananmen, reprimată în Hong Kong

De asemenea, devine din ce în ce mai dificil pentru cei din Hong Kong să deplângă victimele represiunii.

În ultimele trei decenii, a fost organizată o veghe anuală susținută de libertatea de exprimare și de întrunire a Hong Kong-ului, conform principiului o țară, două sisteme.

Evenimentul a avut loc în fiecare 4 iunie. Organizatorii spun că au participat până la 180.000 de persoane în 2019. Dar aceasta ar fi ultima veghe de acest fel înainte ca Legea securității naționale din Hong Kong – concepută pentru a restrânge mișcările antiguvernamentale – să intre în vigoare în 2020. De atunci, mai mulți activiști pro-democrație care au organizat privegheri memoriale au fost arestați și acuzați.

De luni, poliția din Hong Kong a arestat cel puțin opt persoane pentru că au postat mesaje „tenedițioase” legate de incident pe rețelele de socializare.

Priveghi ținut la Tokyo pentru Tiananmen

Câteva zeci de persoane, inclusiv activiști japonezi pentru drepturile omului și rezidenți născuți în China și Hong Kong, au participat luni seară la un priveghi la Tokyo.

Locul a fost decorat cu o replică în miniatură a „zeiței democrației”, o statuie construită în Piața Tiananmen care a devenit un simbol al protestelor.

De asemenea, lumânările au fost aranjate astfel încât să formeze numerele „8-9-6-4”, indicând anul și data incidentului.

Oamenii se adună la Tokyo pentru a-și aminti victimele incidentului.

„Sora mea a fost implicată în demonstrațiile conduse de studenți, în altă parte din China, la acea vreme. Nu pot tolera încercările guvernului de a-i face pe oameni să uite de incident”, a declarat un participant chinez pentru NHK.

Lai Ching-te: O țară democratică și-ar asculta oamenii

Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a postat marți un mesaj pe Facebook prin care marchează comemorarea incidentului.

"O țară care este cu adevărat democratică este una care permite cetățenilor săi să vorbească. Orice administrație ar trebui să fie suficient de curajoasă pentru a asculta vocile oamenilor, în special a celor din generația tânără", a scris Lai.

El a spus că numai democrația și libertatea pot proteja cu adevărat oamenii.

Referindu-se la Taiwan, el a spus că a trecut de la autoritarism, la democrație prin sacrificiile și dedicarea generațiilor precedente.

„Vom continua să unim toate forțele pentru a consolida democrația în Taiwan și pentru a lucra cu țări care împărtășesc principii similare pentru a crea o lume mai bună”.

Japonia îngrijorată de situația drepturilor omului în China

Secretarul șef al cabinetului japonez, Hayashi Yoshimasa, a declarat marți, la o conferință de presă zilnică, că Japonia este îngrijorată de situația drepturilor omului din China.

„Guvernul japonez consideră că libertatea, respectul pentru drepturile fundamentale ale omului și statul de drept sunt valori universale și că este important ca acestea să fie garantate în China”, a spus el.

Beijingul sub securitate strictă, datorită Tiananmen

Marți dimineața, Piața Tiananmen din Beijing a fost la fel de aglomerată cu turiști ca de obicei, dar a existat o prezență puternică a poliției.

În toată țara, difuzarea informațiilor despre incidentul din Piața Tiananmen era strict controlată.

O echipă de televiziune a NHK a fost oprită de poliție în timp ce încerca să viziteze un cimitir dintr-o suburbie a Beijingului, unde sunt îngropate unele dintre victime. Echipei i s-a spus să plece imediat.