Provocare pe Twitter, noi taxe vamale: China a crescut recent măsurile vexatorii împotriva Australiei. Relațiile dintre cele două țări au fost rareori atât de rele și, potrivit mai multor experți, lumea ar trebui să acorde mai multă atenție modului în care Beijingul tratează Canberra.
O fotografie a șocat profund Australia. În ea apare un soldat australian care ține un cuțit și pare să fie pe punctul de a ucide un copil afgan. Acesta a a fost postată pe Twitter, luni, de Zhao Lijian, unul dintre principalii purtători de cuvânt ai diplomației chineze.
Beijingul ar trebui să fie „profund rușinat” că a postat o imagine „atât de dezgustătoare”, a reacționat imediat Scott Morrison, primul ministru australian. Guvernul său pretins scuze de la Beijing și a cerut Twitter să elimine acest mesaj, în timp ce îl acuză pe oficialul chinez că a falsificat fotografia.
Provocarea lui Zhao Lijian, un diplomat obișnuit cu declarații și atitudini sfidătoare , „reprezintă cea mai jignitoare declarație care poate fi făcută în acest moment pentru Canberra deoarece atinge un punct foarte sensibil în Australia”, subliniază John Lee, analist la Merics (Mercator Institute for China Studies), contactat de France 24.
Lee se referea la o anchetă efectuată de inspectorul general al armatelor australiene care a concluzionat, la jumătatea lunii noiembrie, că soldații forțelor special australiene au „ucis ilegal” cel puțin 39 de civili și prizonieri afgani.
Dar ce legătură este între presupusele crime ale soldaților australieni în Afganistan și China? Nici una, cu excepția faptului că a văzut controversatul tweet al lui Zhao Lijian ca o altă picătură în oceanul relațiilor sino-australiene din ce în ce mai conflictuale.
„Nu au fost niciodată atât de rele ca acum”, recunoaște Heribert Dieter, specialist în Australia și în chestiuni geopolitice din această regiune la Institutul german pentru afaceri international.
Escaladarea a început la începutul anului 2020, când Australia a fost prima țară care a solicitat o anchetă independentă pentru a determina originea epidemiei Covid-19. Un apel care „va ofensa cu atât mai mult Beijingul cu cât, în primul rând, a fost făcut via mass-media, aparent fără a trece prin canalele diplomatice obișnuite”, își amintește specialistul Merics.
De atunci, China a impus taxe vamale repetate asupra exporturilor australiene, vizând produse precum orz, vin, carne de vită sau chiar fructe de mare.
Beijing a trimis chiar autorităților australiene o listă cu paisprezece plângeri. China critică ceea ce numește subvenții publice pentru proiecte de cercetare „anti-chineze”, condamnările Canberrei asupra politicii chineze din Xinjiang sau Hong Kong sau veto-ul autorităților asupra a o duzină de proiecte de investiții chineze în Australia.
„Dacă faci din China un dușman, China va deveni dușmanul tău”, a declarat un oficial chinez al puterii într-o conferință de presă, a informat Sydney Morning Herald, la 19 noiembrie.
Punctul culminant a patru ani de tensiune
Într-un anumit sens, această nouă succesiune de tensiuni diplomatico-comerciale este doar punctul culminant al aproape patru ani de degradare progresivă a relațiilor dintre cele două țări. „În 2016, controversa din Australia privind contractul de închiriere pe 99 de ani acordat unei companii chineze pentru a gestiona portul Darwin (care se află în apropierea unei baze militare americane) a fost unul dintre primele semne ale problemelor care au apărut între cele două țări ”, își amintește John Lee, cercetătorul Merics.
Ulterior, țara a fost adesea printre primii care au denunțat acțiunile chineze în mai multe domenii. „Au interzis Huawei dezvoltarea rețelei 5G în Australia în 2018, au fost primii care au calificat acțiunile chineze în Marea Chinei drept ilegale și s-a făcut presiune foarte devreme pentru această investigație independentă asupra originii pandemiei Covid -19 ”, a enumerat Patrick Köllner, vicepreședinte al GIGA Institute for Asian Studies .
Pe scurt, Australia a fost „prima țară importantă care și-a adaptat diplomația la noul mod în care China lui Xi Jinping abordează relațiile internaționale”, afirmă acest specialist. Canberra a văzut Beijingul devenind mai agresiv pe scena internațională, s-a simțit amenințată și și-a scos ghearele.
Iar Australia a devenit prima națiune majoră care a plătit prețul. Dar ea este și victima colaterală a luptei pentru putere dintre China și Statele Unite.
„În acest context de rivalitate, presiunea exercitată de Beijing poate fi văzută și ca o modalitate de a încerca să influențeze deciziile unuia dintre principalii aliați ai Washingtonului din regiune”, a declarat John Lee.
Paris sau Berlin, după Canberra?
Pentru primul ministru australian, atitudinea Chinei față de Australia trebuie să facă apel la „întreaga lume”. „Nu este doar o afacere bilaterală”, a estimate și Financial Times, într-un editorial publicat săptămâna trecută. Pentru cotidianul financiar britanic, „toate țările democratice trebuie să urmărească situația foarte atent pentru a se pregăti să combată împreună presiunile pe care China ar putea să le exercite asupra lor”.
„Ideea este că China ar folosi Australia ca exemplu. În realitate, acesta ar fi doar un semnal trimis altor țări tentate să critice Beijingul ”, rezumă Patrick Köllner de la Institutul GIGA. „Nu trebuie să ne păcălim, după Canberra, Beijingul poate ataca Berlinul sau Parisul”.
Potrivit acestuia, ofensiva împotriva Australiei ilustrează „pentru prima dată modul în care Beijingul încearcă să controleze într-o țară mare și dezvoltată modul în care se vorbește despre China”. „Incapabilă să tolereze libera exprimare în interiorul granițelor sale, China încearcă acum să-și facă jocul în alte țări”, potrivit Financial Times.
Dar Australia nu este Franța sau Germania. „Este vulnerabilă doar la presiunea chineză”, spune John Lee. Peste 40% din exporturile australiene merg în China și „Australia are puține alternative pentru unele dintre produsele sale”, precizează acest cercetător.
Celelalte puteri, în special în Europa, sunt mai puțin dependente de comerțul marii puteri asiatice. Dar toți specialiștii intervievați de France 24 sunt de acord că necazurile australiene trebuie să atenționeze celelalte puteri.
Pentru Patrick Köllner, vicepreședinte al Institutului Giga, acest conflict comercial din Asia are avantajul de a arăta foarte clar termenii alegerii: „Ori vrem să continuăm să beneficiem economic din comerțul cu China cu riscul de a ne pune criticile în surdină, ori trebuie să începem să găsim alternative ”.