China folosește exporturile de armament ca instrument de șantaj strategic

China folosește exporturile de armament ca instrument de șantaj strategic

Regimul de la Beijing depune eforturi mari pentru a ajunge în topul marilor furnizori mondiali de armament. Pe lângă câștigurile fi nanciare, orice succes în acest sens duce automat la creșterea infl uenței Chinei: clienții săi, mai ales cei asiatici, devin automat dependenți din punct de vedere strategic.

Debutul Ediției din 2018 a Jocurilor Militare Internaționale, organizate de Rusia, reprezintă o extraordinară oportunitate pentru China, care privește evenimentul ca pe un show de marketing și publicitate pentru industria sa de armament. În ultimii ani, Beijingul a căutat să-și consolideze poziția pe piața internațională, ca unul dintre principalii exportatori de armament și produse militare. Jocurile Militare Internaţionale se desfăşoară în perioada 28 iulie-12 august în Rusia, China, Kazahstan, Belarus, Iran, Azerbaidjan şi Armenia

Potrivit Stockholm International Peace Research Institute, China se află printre liderii mondiali ai exportului de armament, fiind depășită doar de SUA, Rusia, Franța și Germania. Sursa citată susține că, între 2008 și 2017, Beijingul a exportat armament în valoare de 14 miliarde de dolari. Vânzările din 2017 situându-se în jurul valorii de un miliard de dolari, potrivit CNN.

Principalii clienți ai Chinei, Pakistanul și Bangladeshul, participă la ediția de anul acesta a Jocurilor Militare Internaționale, alături de alți clienți importanți, ca Myanmar și Iran. Pakistanul este cel mai important client al chinezilor, acesta fiind responsabil de cumpărarea a mai mult de o treime din exporturile militare ale Beijingului din 2017.

Printre produsele achiziționate se numără sisteme de ghidaj pentru rachete nucleare, dar și avioane de vânătoare JF-17. La rândul ei, Venezuela, care a cumpărat anul trecut un număr neprecizat de rachete anti-navă C-802, va participa și ea la etapa chineză a Jocurilor. De altfel, China încearcă să atragă noi clienți dintre țările vecine care participă la competiția militară. La debutul Jocurilor, care a avut loc în Rusia, forțele militare chineze au adus bombardiere H-6K, avioane de vânătoare J-10A și tancuri Tip 96B.

 

Exporturile de armament și politica externă

Potrivit experților, adevăratul câștig al chinezilor nu este reprezentat de potențialele noi profituri financiare pe care lear putea avea după competiția militară, ci de avantajele diplomatice. „China se folosește de exporturile de armament ca instrument al politicii sale externe pentru a genera dependență strategică”, consideră Michael Raska, profesor de studii militare la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam, din Singapore. „Nu îi motivează profitul, ci dorința de a alinia alte state la viziunea politică internațională a Chinei”, a continuat profesorul, citat de CNN.

 

5.000 de militari din peste 33 de țări, la Jocurile Militare Internaționale

Ediția din 2018 a Jocurilor Militare Internaționale (JMI) a început sâmbătă, la Moscova, și se desfășoară în perioada 28 iulie-12 august. Peste 5.000 de militari, din peste 33 de țări, concurează la 28 de discipline. State precum Algeria, Vietnam, Myanmar, Pakistan, Sudan și Filipine participă la acest eveniment pentru prima dată. Forțele Terestre Chineze au trimis peste 400 de soldați la concurs.

Întrecerea tancurilor

JMI sunt o competiție militară pe plan mondial inițiată de Ministerul Apărării din Rusia. La inaugurare, președintele rus Vladimir Putin a transmis un mesaj de felicitare prin care a arătat că Jocurile Militare Internaționale au devenit o tradiție și promovează parteneriatele militare internaționale. La prima ediție, care a avut loc în anul 2015, au participat peste 50 echipe, din 17 țări. În fiecare an, Rusia invită mai multe țări, inclusiv membre NATO. Anul acesta, Grecia este singurul stat din Alianță care a acceptat invitația.

Printre probele evenimentului, botezat de presa rusă „Concursul bărbaților adevărați”, s-a numărat și „Biatlonul tancurilor”, unde Rusia a participat cu modelul T-72B3M modificat, China a venit cu Tip 96, iar India a optat pentru tancul de proveniență rusă T-90S.

Topul exportatorilor de armament

Cu o pondere de 34% din totalul exporturilor de armament, SUA au fost cel mai mare exportator de armament în intervalul 2013-2017, fiind urmată de Federaţia Rusă, cu o pondere de 22%, arată Stockholm International Peace Research Institute.

În urma celor două se găsesc, la mare distanţă, Franţa (pondere de 6,7%), Germania (pondere de 5,8%), China (5,7%) şi Marea Britanie (4,8). Cele mai mari pieţe de export din intervalul 2013-2017 pentru armamentul produs în SUA au fost Arabia Saudită (către care s-au dus 18% din totalul exporturilor americane), Emiratele Arabe Unite (7,4%) şi Australia (6,7%).

În cazul Federaţiei Ruse, cele mai mari pieţe de export au fost India (35% din exporturi), China (12%) şi Vietnam (10% din total). Exporturile totale ale Rusiei au scăzut însă în intervalul 2008-2017, cu 7,1%, din cauza reducerii cantităţii de armament exportate către China și Algeria.

 

Imitarea tehnologiilor sau inovare?

Progresele rapide înregistrate de China au declanşat o dezbatere în Statele Unite în rândul experţilor militari şi specialiştilor IT, care se întreabă dacă Beijingul doar imită tehnologiile americane ori este implicat în activităţi independente de inovare, care i-ar permite să depăşească Washingtonul în viitor.

În august 2016, publicaţia de stat China Daily a relatat despre un plan de fabricare a unui sistem de ghidare a rachetelor de croazieră cu un „nivel ridicat” de inteligenţă artificială. Noul sistem pare a fi un răspuns la o rachetă care urmează să intre în dotarea Forţelor Navale americane în 2018, pentru a putea contracara influenţa militară din ce în ce mai mare a Chinei în Pacific.