Un cetățean canadian riscă să fie executat în China, în urma unei sentințe de condamnare la moarte cu miză geostrategică.

Canadianul Robert Schellenberg, de 36 de ani, a fost condamnat luni la moarte fiind acuzat că a încercat să transporte 227 de kilograme de metamfetamină în Australia via Dalian, un oraș portuar din nordul Chinei.

Cu două luni în urmă, aceeași instanță îl condamnase pe Schellenberg la 15 ani de închisoare, însă, la apel, el a fost reevaluat ca o figură-cheie a operațiunii, după ce inițial fusese considerat făptaș secundar.

Schellenberg susține că este nevinovat, declarând instanței, potrivit presei canadiene: „Nu sunt un traficant de droguri. Nu sunt un consumator de droguri. Sunt o persoană obișnuită. Sunt nevinovat.”

El afirmă că un prieten i-a recomandat un translator pentru vizita pe care o făcea în China ca turist, iar acest translator a ajuns să aibă legături cu o rețea internațională de trafic de droguri.

Cum între condamnarea mai blândă din 20 noiembrie și condamnarea la moarte din ianuarie a lui Schellenberg a intervenit arestarea în Canada, pe 1 decembrie decembrie, la solicitarea Statelor Unite, a lui Meng Wanzhou, directoarea financiară și fiica fondatorului Huawei, colosul chinez de telecomunicații, există suspiciunea rezonabilă că aceste două evenimente sunt legate între ele.

Fostul ministru canadian de Externe, Peter Mackay, a declarat pentru The Wall Street Journal că aceasta este o modalitate prin care China transmite un avertisment altor țări să nu se alieze cu Statele Unite împotriva Beijingului.

„În acest moment, suntem cum e carnea într-un sandvici”, spune diplomatul. „Nici prin cap nu le-ar trece să facă așa ceva americanilor.”

 

A amenințat cu represalii. Iată-le

Moștenitoarea imperiului Huawei a fost arestată la Vancouver, la solicitarea Washigtonului, și riscă extrădarea în Statele Unite fiind bănuită de încălcare a sancțiunilor americane la adresa Iranului. Ea a fost eliberată pe cauțiune acum câteva săptămâni, dar trebuie să rămână în Columbia Britanică și să poarte la gleznă un dispozitiv de urmărire. După arestarea ei, regimul chinez a amenințat Canada cu represalii. Condamnarea la moarte a lui Robert Schellenberg poate fi una dintre ele.

Cum presa străină a fost invitată să asiste la apelul împotriva lui Schellenberg, lucru foarte puțin obișnuit pentru regimul comunist, Washington Post scrie că Beijingul a dorit să folosească procesul ca pe un factor de presiune asupra Ottawei pentru a o elibera pe Meng.

 

Canadieni arestați pe capete

Succesiunea evenimentelor este și ea interesantă. Presa chineză a început să mediatizeze cazul Schellenberg din decembri după arestarea lui Meng în prima zi a lunii. Ulterior, China a mai arestat doi cetățeni canadieni – Michael Kovrig, un fost diplomat, și Michael Spavor, om de afaceri – cu acuzații destul de vagi de acțiuni împotriva securității statului. Un profesor canadian a fost și el arestat dar a fost eliberat între timp.  Avocatul lui Schellenberg, Zhang Dongshuo, a declarat că clientul său va face recurs, având termen de zece zile. El a afirmat luni, în procesul care a durat doar o zi, că nu există suficiente dovezi pentru a dovedi implicarea clientului său în trafic de droguri. Mai mult, spune Zhang, procurorii nu au adus nici o dovadă în plus față de procesul din noiembrie. „Este un caz unic”, a declarat avocatul pentru Associated Press, acuzând rapiditatea neobișnuită a procedurii, dar a refuzat să facă o legătură cu arestarea moștenitoarei Huawei.

Neo-marxistul Trudeau, acuzat de Incorectitudine Politică

Premierul Justin Trudeau a încercat să-și iasă din obișnuita moliciune făcând o declarație neobișnuit de dură pentru el: „Este foarte îngrijorător pentru noi, ca guvern – așa cum ar trebui să fie pentru toți prietenii și aliații noștri internaționali – că China a ales să înceapă să folosească arbitrar pedeapsa cu moartea.”

Ministerul de Externe canadian și-a modificat mesajul de avertisment de călătorie în China, adăugând sintagma „aplicarea arbitrară a legilor locale”.

Până acum, Trudeau a încercat o apropiere a Canadei de China, în încercarea de a reduce dependența economică de Statele Unite, pe fondul tensiunilor cu administrația Trump.

Liderul canadian a fost supus unor aspre critici pentru că nu a sesizat ce amenințare reprezintă apropierea de China. Ziarul canadian National Post îl face pe Trudeau „extraordinar de credul” pentru că a luat de bună declarația Huawei că nu spionează în Canada.

Dar Trudeau a fost criticat și de ambasadorul chinez în Canada, Lu Shaye, care l-a acuzat că aplică „standarde duble” impregnate de „suprematismul alb”. Ironia soartei: Trudeau, unul dintre purtătorii de stindard ai neo-marxismului globalist, să fie acuzat de rasism și lipsă de Corectitudine Politică!

 

Lepădarea de Huawei

Colosul chinez Huawei, cel mai mare producător din lume de echipamente de telecomunicații, este acuzat de mai multe țări că se ocupă cu spionajul internațional.

Vineri, Wang Weijing, director de vânzări la Huawei, divizia din Polonia, a fost arestat la Varșovia sub acuzația de spionaj.

În august trecut, Donald Trump a semnat un decret prin care interzicea guvernului american să folosească echipamente Huawei și pregătește o lege care să interzică acest lucru și companiilor americane.

Restricții asemănătoare au fost introduse și de alte state, printre care Australia, Noua Zeelandă sau Taiwan.

Ministrul polonez de Interne, Joachim Brudzinski, a declarat că „există îngrijorări legate de Huawei și la nivelul NATO”.

Mogulul care îi iubește și pe comuniști și pe Trump

Fondatorul Huawei, Ren Zhengfei, dezminte că autoritățile chineze i-ar fi cerut vreodată să le ajute să-și spioneze clienții: „Îmi iubesc țara. Sprijin Partidul Comunist. Dar nu aș face nimic care să provoace rău lumii.” Într-un interviu rarisim acordat de mogulul de 76 de ani pentru șase ziariști străini, printre care Financial Times, Bloomberg și Wall Street Journal, acesta a declarat că îi este „dor” de fiica sa arestată în Canada, și l-a lăudat pe Donald Trump, care ar fi „un mare președinte”: „Are curajul să facă tăieri masive de taxe, lucru profitabil pentru afaceri.” Administrația Trump și regimul de la Beijing se află prinse într-un crâncen război economic, liderul american încercând să reducă uriașul deficit comercial pe care țara sa îl are cu China, pe care o acuză de practici incorecte, în special subvenții mascate și utilizarea trasnferurilor de înaltă tehnologie pentru spionaj.