La 29 septembrie 2011, primul modul al unei noi staţii spaţiale a ajuns pe orbită. Este un nou început pentru explorarea spaţiului. Însă, de această dată, nu este un proiect american, cum am fi tentaţi să credem. Nici măcar rusesc. Lansatori sunt chinezii, care par capabili să câştige bătălia pentru spaţiu.

Staţia spaţială produsă de chinezi nu va fi una internaţională (cum este cea americană, numită chiar International Space Station - ISS), ci va aparţine exclusiv statului chinez. Lansat la sfârşitul lui septembrie, Tiangong 1 (în traducere "Palatul ceresc 1") este un modul fără echipaj, cu o masă de 8,5 tone. În jurul "palatului" va fi construită noua staţie spaţială.

În câteva săptămâni, naveta Shenzhou 8 (fără echipaj uman) se va cupla la Tiangong 1, iar chinezii vor exersa andocarea. În 2012, chinezii vor să realizeze alte două misiune spaţiale, de această dată cu oameni la bord. Astronauţii chinezi vor trăi pentru scurt timp în staţie. Îngrijorare în SUA

China spune însă că vor trece ceva ani până ca staţie să fie deplin funcţională. Însă presa americană a lansat două întrebari: "Suntem în continuare o superputere?" şi "Există un viitor pentru America în spaţiu?".

Pasul Chinei vine într-un moment destul de greu pentru americani. Luna iulie a acestui an a marcat sfârşitul navetelor spaţiale americane, după 30 de ani de drumuri neobosite prin spaţiu. Statele Unite, care au susţinut cu sume fantastice programul spaţial condus de NASA, sunt acum în mare criză de capital. Bani de la statul chinez. În America, salvarea se numeşte Amazon În acest context, banii pentru continuarea explorării spaţiul nu vor veni din fonduri publice (sau statul va contribui, dar cu sume mult mai mici), ci din fonduri private. Astfel, SUA vor putea continua lupta spaţială doar dacă giganţii economici americani (să zicem Exxon, Apple sau Microsoft) vor susţine programul spaţial.

Asta deoarece China va investi serios în programul spaţial, iar banii sunt siguri, sumele sunt bătute în cuie. Planul spaţial e deja desenat, iar finanţarea va veni fără întârziere şi, important, fără zgârcenie  de la Beijing.

Speranţa americanilor sunt companiile Tesla Motors şi Amazon. Liderii lor au investit sume foarte mari pentru producerea unor vehicule spaţiale comerciale. Costurile lor de operare vor fi foarte mici, iar, pentru cercetătorii americani, va fi mult mai ieftin să le închirieze, de pildă, decât ar fi costat o misiune cu o navetă Atlantis, de pildă. Neil Armstrong: "Suntem într-o situaţie jenantă"

Pe site-ul dailyfinance.com, un jurnalist rămâne optimist: "Ceea ce China speră să facă până în 2020 cu Tiangong este ceea ce America a realizat în 1973, când am pus pe orbită Skylab. Astăzi, companiile americane fac următorul "pas uriaş" în explorarea spaţiului. Construim un întreg ecosistem de afaceri eficiente, inovative, orientate spre profit, destinate explorării şi exploatării comerciale a spaţiului".

Însă de cealaltă parte stă o declaraţie a primului om pe Lună, Neil Armstrong, care nu s-a ferit să descrie în cuvinte dure decăderea Americii în domeniul explorării spaţiului.

"Pentru o ţară care a făcut atât de multe pentru a deveni lideră în explorarea şi exploatarea spaţiului, situaţia de acum e una jenantă şi inacceptabilă", a spus Armstrong într-o şedinţă a Congresului american. "Liderii NASA au vorbit cu mult entuziasm şi le-au promis americaniloe că agenţia va începe o nouă eră a explorării. Dar retragerea navetelor, anularea tuturor programelor spaţiale, concedierea a mii de ingineri şi muncitori din industria aerospaţială şi perspectiva activităţii spaţiale americane în următorul deceniu e dificil de asociat cu promisiunile NASA", a adăugat Neil Armstrong.

Un fost cosmonaut şi comandant al ISS, Leroy Chiao, spune că programul chinezesc este unul fantastic de ambiţios. "Aţi putea spune că NASA şi Rusia au făcut aşa-ceva înainte, dar China a început programul în 2003 şi în opt ani a dat dovadă de ambiţie, mărturie stând zborurile lor. Ei au un vehicul modern cu tehnologie sofisticată, aşa că nu este doar o copie a Skylab. Această tehnologie duce China foarte aproape de un uriaş pas înainte", crede Leroy. Însă tot el completează: "China are tehnologia, dar nu are experienţa spaţială pe care o avem noi. Aşa că soluţia mea ar fi cooperarea".

<object width="420" height="315"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/49aGnLOpdZs?version=3&amp;hl=en_US"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/49aGnLOpdZs?version=3&amp;hl=en_US" type="application/x-shockwave-flash" width="420" height="315" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true"></embed></object>