Smaranda Brăescu a murit în 1948, fiind înmormântată sub un nume fals, pentru ca în acest fel să fie protejată de barbaria regimului comunist.

Ceremonia dezvelirii monumentului a fost organizată, potrivit Agerpres, de Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii Cluj, în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca.

Pe mormântul Smarandei Brăescu a fost aşezată o fotografie pe care scrie un fapt istoric, puţin cunoscut în acest moment. "Celebra aviatoare Smaranda Brăescu. A stabilit recordul mondial absolut la salt cu paraşuta de la înălţime pe 19 mai 1932 la Sacramento – USA".

Despre această eroină se pot spune foarte multe lucruri. Viaţa ei a fost presărată cu fapte de un curaj deosebit. Consilierul şefului de Stat Major al Apărării, generalul-maior Nicolae Lupulescu, prezent la ceremonie, a vorbit despre Smaranda, prima persoană din lume, deci nu neapărat femei, prima deci din lume care a traversat Marea Mediterană în linie dreaptă, fără escală, la bordul unui avion pentru un singur om.

Ea a stabilit şi recordul mondial la saltul cu paraşuta. A fost prima femeie din România cu brevet de paraşutist.

"Dezvelirea monumentului dedicat celebrei aviatoare Smaranda Brăescu este un act reparatoriu, de cinstire şi preţuire, a celei care a fost considerată cea mai bună sportivă a lumii în anii '30.

Aceasta rămâne un model de curaj şi ambiţie, care a avut un vis, de a deveni pilot.

Prinţesa aripilor româneşti a iubit România până la epuizare, a avut curajul de a lupta pe front, în cel de-al Doilea Război Mondial şi a atins performanţe greu de obţinut şi pentru bărbaţii din lumea aviaţiei la acea vreme", a declarat cu această ocazie reprezentantul Statului Major al Apărării.

Născută în 21 mai 1897, la Hănţeşti, în judeţul Galaţi, având încă opt fraţi, Smaranda îşi petrece tinereţea învăţând la Academia de Belle Arte din Bucureşti, absolvind cursurile în 1928.

În acelaşi an, în ziua de 5 iulie, sare pentru prima oară cu paraşuta de la 6.000 de metri altitudine.

Pasiunea ei merge mai departe, astfel că în 1931 devine campioană europeană la paraşutism.

Un an mai târziu va fi campioană mondială, sărind de la 7.400 de metri altitudine. Un record mondial care va fi depăşit abia peste 20 de ani.

De remarcat că în 1932 a utilizat o paraşută de fabricaţie românească.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Smaranda va face parte, ca pilot, din celebra Escadrilă Albă, formată din avioane sanitare.

După ce România ajunge sub ocupaţie sovietică, Smaranda Brăescu se asunde într-o mănăstire greco-catolică, de măicuţe, din localitatea Jucu, judeţul Cluj. Acolo stă sub un nume fals, Maria Popescu. Astfel se ştie despre ea în anul 1947.

Se îmbolnăveşte grav, fiind internată la Cluj, în clinica pe care la acea vreme o conducea reputatul medic Iuliu Haţieganu.

Din păcate, medicii nu au mai putut face nimic, iar femeia se stinge în 2 februarie 1948.

Înmormântarea ei se produce în cel mai mare secret, de teamă că regimul comunist ar putea reacţiona în mod negative faţă de cea care îşi servise Patria sub stindardul Armatei Regale.

La ceremonia de azi, din Cluj, au participat, conform relatării de la faţa locului, foarte mulţi oameni, ca o dovadă că Smaranda nu a fost uitată.