Cercetătorii au descoperit o nouă armă care ar putea fi capabilă să înfrângă virusul Sars-CoV-2. Este vorba despre Molnupiravir, un medicament antiviral de tip experimental creat pentru a înfrunta virusul gripa,l dar capabil să blocheze transmiterea coronavirusului.
Demonstraţia a fost făcută de oamenii de ştiinţă de la Georgia State Univesity, conduşi de dr. Richard Pempler. Echipa de cercetători a administrat, de două ori, pe zi pe cale orală, medicamentul la câţiva dihori infectaţi cu Covid-19 şi experimentul a demonstrat că molecula a împiedicat progresul bolii spre o formă mai gravă şi a împiedicat printre altele transmiterea virusului timp de 24 de ore.
Joseph Wolf coautor al studiului, a declarat că (cuvintele sale au fost preluate de AdnKronos) „când am pus în aceeaşi cuşcă animalele infectate şi apoi tratate împreună cu dihorii, niciunul nu s-a infectat, în timp ce în studiul de control, paralel, toate contactele dihorilor care au primit placebo au rezultat infectaţi”. Va fi nevoie de confirmarea eficacităţii medicamentului asupra omului şi pentru a face-o, sunt în desfăşurare cerecetări care au ajuns la faza 2 şi 3 experimentului.
Rolul dihorilor
Dihorii sunt animale foarte sensibile la contactul cu viruşii umani şi care prezintă o structură a căilor respiratorii superioare asemănătoare cu a noastră. Ei se pot dovedi aliaţi de bază şi exact pe unii dintre ei a fost experimentat în Australia un vaccin împotriva Covid-19. Aceste animale reuşesc să înfrunte boala cu uşurinţă, iar influenţa virusului este benignă sau blândă. Virusul Sars-CoV-2, după cum a demonstrat un studiu chinez publicat în revista Science, se multiplică eficace la pisici şi dihori şi mai puţin la câini, porci, găini şi raţe. Dihorii, din păcate pentru ei, sunt candidaţii ideali pentru evaluarea medicamentelor antivirale şi a vaccinurilor.
Speranţa este ca aceste mici animale să nu aibă soarta vizonilor, din famlia cărora fac parte, aceea a mustelidelor. Milioane de vizoni au fost exterminaţi în Danemarca în ultimele săptămâni, fiindcă guvernul danez se temea că ar putea da naştere unei mutaţii a virusului Sars-CoV-2 care să diminueze din eficacitatea viitoarelor vaccinuri pentru oameni. Printre animalele crescute pentru blana lor s-a dezvoltat din păcate o mutaţie a virusului.
O situaţie de impas
Atenţia comunităţii internaţionale s-a focalizat în ultimele luni pe cursa creării vaccinului, iar ştirile bune în această privinţă nu lipsesc şi primii vaccinaţi ar trebui să fie în Europa la sfrşitul lui ianuarie. S-a vorbit şi de puternici anticorpi monoclonali la care se lucrează intens şi care, se spune, vor fi disponibili din martie. Însă interesul privind tratamentul clinic este încă scăzut. Site-urile ştiinţifice amintesc că nu există nicio terapie care să se fi dovedit eficace şi sigură împotriva Sars-CoV-2 şi calrifică că clasele de medicamnte împlicate la nivel clinic sunt următoarele.
Printre antivirale este Remdesivir, deja utilizat în sfera epidemiei de Ebola în Africa şi utilizat la pacienţii cu boală moderată şi severă
Urmează Hidroxiclorochina (Plaquenil), care poate fi utilizată ca o acţiune imuno-modulantă. Avem apoi Lopibavir/Ritronavir, foarte răspândit în anumite ţări şi administrat pacienţilor mai puţin gravi. Găsim şi cortizinicii, utili în reducerea stării de hiperinflamaţie. În sfârşit, iată şi unii anticorpi monoclonali ca Tocilizumab şi Anakinra, în terapii de suport ca oxigenoterapia şi ventilaţia mecanică. Ceea ce există la dispoziţie acum sunt arme valabile, dar încă nedecisive pentru a trata mai bine bolnavii şi să garanteze o recuperare rapidă şi evitarea suprapopulării spitalelor, potrivit celor relatate de Insideover.