Cenzură în numele lui Allah

Cenzură în numele lui Allah

La cel mai mare târg de carte din lumea arabă, volumele de Milan Kundera şi poeziile de Che Guevara au fost interzise.

Mai multe cărţi, printre care titluri scrise de Milan Kundera şi de marocanul Mohamed Choukri, au primit interdicţia de a intra în Egipt, la Târgul de Carte de la Cairo, care a început pe 23 ianuarie.

Cel mai mare târg de carte din lumea arabă se desfăşoară până pe 4 februarie, pe o suprafaţă de 80.000 de metri pătraţi şi include 1.400 de standuri. Organizatorii aşteaptă peste două milioane de vizitatori în ultima zi a târgului. Fundamentaliştii atacă Deşi romanul „Versetele satanice“ de Salman Rushdie este cel mai notoriu caz de cenzură al secolului XX, acesta nu este unic. Autorii din ţările musulmane au de înfruntat restricţii aspre din partea liderilor religioşi islamici. În timp ce standurile sunt invadate de cărţi radical islamice, mai multe titluri scrise de autori occidentali sau de scriitori arabi laici au fost cenzurate. Acest lucru nu mai surprinde, având în vedere că, în 1994, laureatul Premiului Nobel, egipteanul Naguib Mahfouz, a fost înjunghiat.

Taslima Nasrin din Bangladesh a fost, de asemenea, exilat, primind ameninţări cu moartea, iar romancierul egiptean Alaa Hamed a fost condamnat la închisoare pentru blasfemie. Lucrările unor feministe precum Nasrin, Nawal El Saadawi din Egipt sau Fatima Mernisii din Maroc, care au contestat interpretarea dogmei islamului împotriva femeilor, au înfuriat atât guvernele, cât şi pe fundamentalişti. „Blocul Iakubian“, de Alaa al-Aswani, o imagine plină de ironie a Egiptului modern, a provocat în 2006 dezbateri aprinse.

Dacă la loc de cinste la acest târg se află cărţile unor predicatori vetuşti, nu mai puţin de patru romane scrise de cehul Milan Kundera, traduse în arabă, printre care se numără „Insuportabila uşurătate a fiinţei“ şi „Cartea râsului şi a uitării“, au fost cenzurate. Aceeaşi soartă au avut-o mai multe cărţi apărute la Editura al-Jamal, cu sediul în Germania, scrise de marocanul Mohamed Choukri, printre care „The Tent“ şi „Paul Bowles, le Reclus de Tanger“, potrivit AFP, citat de Mediafax. Poeziile lui Che Guevara, oprite la graniţă Cartea „Dragoste în Arabia Saudită“ a romancierului Ibrahim Badi, care a străpuns tabuurile societăţii saudite, a fost interzisă, la fel şi cea a libanezei Hanan el-Cheikh, „Femmes de sable et de myrrhe“, care vorbeşte despre condiţia femeilor din ţările din Golf şi despre homosexualitate.

Alături de ele se numără „Comme si elle dormait“, de scriitorul libanez ateu Elias Khoury, „L’histoire de Meriem“, al libanezei Alaoui Sobh, „Dialog cu ateii despre amintire“, de sirianul Issam Mahfouz, obligat să emigreze în Germania din cauza islamiştilor.

Romanul istoric al francezului Hubert Prolongeau, „Sărutul lui Iuda“, şi o culegere de poezii de Che Guevara au fost blocate la graniţă. Printre cărţile cenzurate la ediţiile anterioare se numă ră „Alexis Zorba“, de Nikos Kazantzaki, şi romanul erotic „Delta lui Venus“, de Anaïs Nin. CRITICĂ Despre sisteme infestate

„În poezia de dragoste a tuturor veacurilor, femeia doreşte să fie împovărată de greutatea trupului bărbătesc. Aşadar, cea mai grea povară este, în acelaşi timp, imaginea celei mai intense împliniri vitale“, spune cehul Milan Kundera, în vârstă de 79 de ani, în „Insuportabila uşurătate a fiinţei“. În „Cartea râsului şi a uită- rii“, cealaltă carte a sa interzisă la Cairo, sunt reluate sub formă de variaţiuni temele lui obsesive - râsul, uitarea, erosul, ticăloşia şi ruşinea. Kundera vorbeşte despre oamenii - variaţiuni ale câtorva impulsuri fundamentale -, despre inşii care au o existenţă fără ieşire şi un apetit nestăvilit pentru compromis, despre o lume pentru care până şi proiecţia paradisului e „infectată“.

În seria de autor Milan Kundera de la Humanitas au mai apărut, pe lângă aceste titluri: „Iubiri caraghioase“, „Gluma“, „Nemurirea“, „Lentoarea“, „Identitatea“, „Valsul de adio“, „Ignoranţa“, „Viaţa e în altă parte“. În această lună, seria de zece titluri va fi completată cu „Testamente trădate“ şi „Arta Romanului“.

Ne puteți urmări și pe Google News