Mii de pelerini din țară și din străinătate își hrănesc spiritualitatea, în fiecare an, la mănăstirile din municipiul Toplița. Turiștii ajunși în zonă sunt încântați nu doar de minunățiile naturii, ci și de cele înfăptuite de om. Defileul Deta - Toplița, de vis pentru iubitorii de sporturi extreme!

Toți avem câte un drum de parcus, fie că vorbim într-un sens mai larg, referindu-ne la viață în general, fie că vorbim despre o simplă călătorie pe care am întreprins-o din pură curiozitate. Și, chiar dacă orice drum are un început și un sfârșit, cel mai important lucru este călătoria în sine

. Drumul lung, ploaia, serpentinele, întunericul nu reușeau să ne taie cheful, bunadispoziție. Trecuserăm de Miercurea-Ciuc, înaintând spre Nordul județului Harghita. Drumul curat, neted aproape ca oglinda, șerpuia printre munți, către Toplița (supranumit și orașul-izvor de apă caldă). Eram curioase să vedem, în continuare, dacă găsim și acolo ceva ce ne poate încânta: minunății ale naturii ori înfăptuite de om. Ei, bine, da, a reușit!

FOTO: Orasul Toplita

Începuse să se crape de ziuă și razele soarelui, treptat, ne divulga peisajul. Privindu-l, nu aveam cum să nu ne lăsăm furate în ritmul lui: păduri, fânețe, așezări omenești, mănăstiri și biserici, toate într-o alternanță calmă, ordonată, ce îți dădea impresia de infinit, de veșnic, imuabil.

FOTO: Mănăstirea Doamnei din Moglănești este un monument ortodox din secolul XII. Biserica a fost ctitorită de Doamna Safta, soția Domnului Moldovei, Gheorghe Ștefan (un strănepot de-al lui Ștefan cel Mare), în anul 1658. Lăcașul a fost restaurat în 1710 și 1747, dar și între anii 1973-1984. Aici se afl ă, din 2011 o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, vindecătoare (de cancer)

Orașul cu trei mănăstiri

La primele ore ale dimineții, am ajuns aproape în coasta estică a inimii Transilvaniei, în orașul aflat pe cursul superior al râului Mureș, încadrat de Munții Călimani, Munții Giurgeului și Munții Gurghiului. În mica așezare cu puțin peste 13.000 de locuitori, se află trei mănăstiri de o importanță deosebită pentru ortodoxia românească. Cea mai cunoscută este mănăstirea care poartă hramul Sfântului Prooroc Ilie, ctitorită de primul patriarh al României, Miron Cristea. Mănăstirea a devenit, în timp, unul dintre cele mai puternice centre monahale ortodoxe din Transilvania şi este considerată unul dintre simbolurile unirii spirituale a românilor. Am aflat de miile de pelerini care vin aici din toată țara și din străinătate de hramul mănăstirii, în 20 iulie. Cele câteva ore petrecute aici ni s-au părut că au zburat prea repede. Ne-am deschis apoi sufletele pentru a primi binecuvântarea Domnului și la celelalte două lăcașe de cult din Toplița: Mănăstirea Doamnei din Moglăneşti și Schitul Gura Izvorului.

FOTO: Schitul Gura Izvorului este un metoc al Mănăstirii Toplița, din Episcopia Harghitei și Covasnei. A fost construit pe Valea Topliței, nu departe de mausoleul de la Gura Secului (ridicat în anul 1925 în amintirea celor 771 de ostași români căzuți în timpul primului război mondial, de către Primul Patriarh al României, Miron Cristea), care a adunat sub acest mausoleu osemintele a 771 de ostași români căzuți în timpul primului război mondial. În 7 iunie 2015, de Duminica Tuturor Sfi nților, a fost zi de mare sărbătoare, în care a fost târnosită noua biserică (din zid) a schitului și a fost sărbătorit hramul.

Nuferii de la Pensiunea Căprioara

Lumina soarelui începea să dispară. Eram obosite, dar cu zâmbetul pe buze, văzusem locuri care, în egală măsură, ne-au oferit frumusețe, puritate, dar și iluzia unei primejdii după care mulți dintre noi râvnesc. Poveștile urâte despre secuime ne invadau din ce în ce mai mult gândurile, încercam să ne liniștim știind că până atunci am avut parte doar de oameni politicoși, buni, calzi, binevoitori. Nimic rău din ce auzisem nu ni s-a întâmplat. Mergeam pe asfaltul întins, mult mai bun decât cel din București (plin de gropi), spre un loc de cazare… Vroiam ceva simplu, nu pompos, nu hotel, ceva care să ne facă să simțim zona.

FOTO : Pensiunea Căprioara , locul unde liniștea , curățenia și nuferii îți fac diminețile plăcute și viața frumoasă

Personalizată cu lotuși

„Uite, aici pe dreapta, parcă-i o pensiune! Hai, să vedem dacă-i deschisă!”. Am tras mașina în fața clădirii și am coborât. Da, am ajuns la Pensiunea Căprioara (hmmm, ce nume!) care este deschisă non-stop (ăsta da noroc: și cazare, și masă). Era un loc liniștit și destul de curat. Recepționera, o tânără drăguță cu voce caldă, ne oferă cheile de la cameră și ne întreabă dacă vrem să servim ceva. Ne-am uitat una, la alta și ne-am dat seama că ne trebuia doar pat și somn! Asta am și făcut.

FOTO: Povestea lotusului. „Soțul meu a primit un fi r de lotus de la un prieten, care, și el, a primit de la cineva care l-a adus din Austria. Ne-am bucurat mult, mie plăcându-mi această fl oare, am încercat s-o plantăm la pensiune. Știam că-i climatul asemănător și am sperat să-i meargă bine. Se pare că-i place, an de an se înmulțește și în fi ecare primăvară începe să înfl orească”, ne-a spus doamna Georgeta Lazăr, patroana

A doua zi am deschis ochii deși liniștea ne mai îndemna să stăm în așternut. Aveam nevoie de cafea, o cafea mare! Am hotărât să nu mai lenevim și să mergem la masă, neam mișcat neașteptat de repede, era clar că ne chinuiau foamea și pofta de cafea. Am coborât și am constatat că puteam lua masa nu doar în local, ci și pe terasa rustică, cochetă. Am comandat, era cazul eram lihnite de foame. Apoi am început să iscodim ce e în jur. „Uite acolo, vezi? Nuferi!”. Da, sunt nuferi! Am găsit nuferi aici, între munții vulcanici!” Cineva ne bagă în seamă și ne dă bună dimineața. Era doamna Geta, patroana. Am întrebat-o: „Cum de aveți aici lotus?” A zâmbit și a explicat că vroia să personalizeze cu ceva unic acea pensiune. A muncit la acel loc timp de 10 ani, dar nu-i pare rău. Se bucură de plăcerea cu care oamenii recomandă locul, de frecvența cu care revin clienții, e mulțumită că lumea-i încântată de produsul muncii ei. Și noi vrem să revenim, doamna Geta!

Măreția naturii

Din Toplița, pe drumul spre Târgu Mureș, odată intrate pe teritoriul județului Mureș, trecem prin defileul săpat de rău între munții vulcanici Căliman și Gurghiu - Defileul Deda- Toplița. Aproape că ni se taie respirația în fața măreției naturii. Nu degeaba zona a fost declarată arie protejată de interes național. De nu ne-am fi grăbit spre destinația noastră, am fi dat un pic piept cu muntele să vedem și noi cea mai frumoasă peșteră de mulaj de pe Valea Mureșului. „În aceste păduri veneau la vânătoare Octavian Goga, dar și Mihail Sadoveanu”. „ Urcați pe Platoul Scaunul Domnului, să vedeți crestele Călimanilor! Vă puteți opri și în Valea Ilvei, să încercați un armăsar la herghelia deschisă de-un om bun!”, ne îmbiau localnicii. Am promis că revenim în zonă, negreșit!