Cel mai mare SPA din UE, pe ruinele Dracula Park
- Antoaneta Etves
- 27 ianuarie 2011, 23:38
La doi paşi de Capitală se va ridica cel mai mare centru SPA din Europa, în ceea ce se vrea a fi "staţiunea balneară Snagov".
Visul guvernului Năstase de a ridica, la câţiva kilometri distanţă de Bcureşti, un megaparc de distracţii - Dracula Park, proiectul în care 14.000 de români s-au grăbit să-şi investească agoniseala - este pentru totdeauna istorie. Ce se va întâmpla cu sumele investite în acţiunile "afacerii" PSD, botezată "cel mai îndrăzneţ proiect turistic al României", nimeni nu ştie.
Un singur lucru e cert: pe terenul situat la aproximativ 25-30 de kilometri de Capitală şi la câţiva "paşi" de viitoarea autostradă Bucureşti-Braşov, în apropierea Pădurii Cornişu, se va construi cel mai mare centru SPA din Europa. Girează pentru el, cu un nou mandat, chiar primarul comunei ilfovene Snagov, Apostol Muşat. Acesta a găsit şi susţinerea guvernului Boc, concretizată deja într-un act normativ.
În plus, localitatea în care sau împroprietărit, cu "vile de vacanţă" şi zeci de hectare de teren, unii dintre cei mai bogaţi români va fi transformată în staţiune balneoclimaterică. Aici vor fi organizate tabere pentru elevi, va fi ridicat un modern azil pentru bătrâni, vor fi amenajate zone de agrement şi vreo "zece cârciumi", fiecare cu specificul ei.
Investitori din Italia şi Emirate, atraşi de proiect
Cât priveşte proiectul referitor la centrul Spa, acesta e văzut cu ochi buni nu doar de autorităţi şi de localnici, ci şi de mulţi bucureşteni - "mai ales că România nu se poate lăuda în acest moment cu vreo staţiune balneară modernă", după cum au apreciat o parte dintre cei intervievaţi de reporterii EVZ -, şi chiar de investitori străini. "Avem deja patru-cinci oferte venite din partea unor investitori din Roma şi Dubai", a precizat edilul Apostol Muşat.
Asta, deoarece construcţiile prevăzute în proiect - pentru care există deja studiul de fezabilitate - vor fi realizate în parteneriat public-privat. Mai urmează doar ca autorităţile să întocmească documentaţia pentru organizarea unei licitaţii internaţionale, după cum a indicat primarul.
Potrivit lui Apostol Muşat, care priveşte mândru proiectul, centrul SPA se va întinde pe o suprafaţă de zece hectare, alte cinci hectare urmând să fie ocupate de un luxos hotel şi de câteva bungalow-uri, destinate închirierii pe bani grei celor "bogaţi". Edilul pare extrem de convingător şi atunci când trebuie să explice de ce a ales pentru amplasarea centrului terenul ce ar fi urmat să găzduiască megaparcul de distracţii: "Apa termală din zonă este mult mai bună decât cea de la Băile Felix".
"Pentru acest proiect o să mai candidez o dată. Să-l văd realizat! Vă daţi seama, dacă am convins-o şi pe doamna ministru Elena Udrea că este mai bine aici decât în spatele Casei Presei, unde te puteau vedea ăia de la etaj când stăteai în chiloţi?! Aşa, aici la mine, în mijlocul pădurii, este mult mai bine", pune punctul pe "i" primarul Apostol.
Iar visele şi proiectele acestuia nu se opresc aici: le pregăteşte o surpriză "speculanţilor imobiliari", prin modificarea Planului Urbanistic General al localităţii. Mai mult, vrea să înfiinţeze un Post al Poliţiei Navale şi să reînvie "Daciadele" din perioada comunistă.
ÎNCĂ UN "SNAGOV"
Taxe mai mari pentru "speculanţii imobiliari"
Unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte ale edilului comunei Snagov, Apostol Muşat, este modificarea Planului Urbanistic General (PUG) al localităţii, aşternut deja pe hârtie cu sprijinul specialiştilor primăriei şi al consilierilor locali. Astfel, în curând, toate terenurile înscrise în extravilanul comunei - suprafeţe agricole, ferme, pârloagă şi chiar grădini ale localnicilor - vor fi transformate în zone intravilane, pe care se va putea construi.
Practic, după cum explică primarul, dacă documentul va fi aprobat, Snagovul va câştiga 1.900 de hectare de teren constru ibil, care li se vor adăuga celor 1.300 de hectare de teren liber, pe care se pot ridica în orice moment vile sau case de vacanţă.
"Nu mai face nimeni agricultură"
Iar motivele acestor transformări duc la "speculanţii imobiliari". "Oricum, pe aici nu mai face nimeni agricultură. În plus, puţini sunt cei care mai au prin ogradă găini sau animale. Apoi, va fi mai uşor şi pentru oameni, deoarece foarte mulţi aveau jumătate de grădină în intravilan şi jumătate în extravilan, iar când veneau să achite taxele era destul de dificil", explică edilul. Marea sa problemă o reprezintă însă cei pe care-i numeşte "speculanţi imobiliari", în mare parte cetăţeni străini, care au văzut o afacere din achiziţia unor suprafeţe mari de teren extravilan, pe care şi-au permis să le lase apoi în paragină, deoarece taxele percepute anual de primărie sunt infime.
"Mulţi au cumpărat terenuri extravilane, pe care le-au lăsat în paragină. Mare parte dintre ei sunt speculanţi imobiliari. Avem aici cetăţeni din Grecia, din Israel. Ăia stau bine-mersi acolo, în ţara lor, nu investesc nimic aici şi plătesc un impozit anual de doar 44 de lei pe hectar. În intravilan, impozitul este însă 843 de lei pe hectar", a adăugat Apostol Muşat. În opinia acestuia, taxele mai mari impuse "speculanţilor" prin modificarea PUG-ului reprezintă cea mai bună so luţie de finanţare pentru pri mărie.
Şi asta, cu atât mai mult cu cât numărul celor care locuiesc efectiv în Snagov şi plătesc astfel taxe către autoritatea locală se ridică la 7.000. Restul populaţiei, în jur de 12.000 de persoane, au în localitate doar case de vacanţă, pentru care plătesc impozite în oraşele de domiciliu. FAPTE BUNE...
Biserica, stăpână peste insulă
Şi, ca un bun creştin, primarul Snagovului a dat în administrarea călugărilor insula pe care se află mănăstirea ce poartă numele localităţii. Aici, vin anual să se roage sute de turişti, dar şi politicieni şi oameni de afaceri, se mân dreşte edilul Muşat.
"Nu ştiu exact ce vor face ei acolo (călugării - n.r.), dar, ca să-i ajutăm, am construit şi o pasarelă pe care să poată traversa lacul. Pentru această faptă, mi-a dat Patriarhul chiar şi o diplomă", continuă să se laude edilul. Şi nu uită să amintească faptul că, la inaugurarea pasarelei, au participat atât ministrul Elena Udrea, cât şi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.
Potrivit legendelor, pe insula administrată acum de feţele bisericeşti ar fi fost îngropat capul domnitorului Vlad Ţepeş (cel în jurul căruia s-a ţesut legenda lui Dracula). În plus, conform descoperirilor arheologice din 1933, care fac dovada "unei locui ri vechi şi neîntrerupte pe această insulă", Mănăstirea Snagov a fost ridicată pe locul unei străvechi aşezări dacice. Iniţial, ansamblul mănăstiresc era înconjurat de ziduri puternice de apărare, străjuite de un turn înalt de observare, care servea şi drept clopotniţă.
FOTO: Octavian Cocoloş
PENTRU LINIŞTEA LOCALNICILOR
Poliţia Navală, pe urmele "cailor-putere"
Pe viitor, autorităţile din Snagov promit să aplice cu stricteţe legea care reglementează ce tipuri de ambarcaţiuni pot fi utilizate pe lacurile de agrement şi în ariile protejate. Pentru că, în acest moment, oamenii de afaceri care şi-au construit vile pe malul Lacului Snagov şi-au achiziţionat şi câte o barcă cu motor, evident cu o capacitate mult mai mare de 25-30 de caiputere, aşa cum stă scris în actul normativ.
"Este un adevărat trafic pe lac, iar bărcile foarte puternice mai au puţin şi îşi iau zborul, atât de tare merg. Acum, avem un regulament, iar cei care ieşeau la plimbare cu ambarcaţiunile cu motoare de sute de cai-putere vor fi obligaţi să-l respecte", conchide primarul.
Iar ca să se asigure că vitezomanii se vor potoli, Apostol Muşat s-a decis să înfiinţeze şi un Post al Poliţiei Navale. De alt fel, zilele trecute, poliţiştii şi-au făcut apariţia în localitate pentru a viziona câteva locuri unde-şi vor amenaja sediul şi garajele pentru propriile ambarcaţiuni.
În plus, odată rezolvată această problemă, autorităţile locale se gândesc serios să reînvie "Daciada". "Înainte de 1989, se organizau concursuri la care participau şi străini. Iar sportivii care se antrenau aici au obţinut cele mai bune rezultate. Acum, pe lac, se plimbă doar aceşti oameni, cu am bar caţiunile lor, care au motoare de sute de cai-putere", con chide cu amărăciune primarul Snagovului.
"Este un adevărat trafic pe lac, iar bărcile foarte puternice mai au puţin şi îşi iau zborul, atât de tare merg.", APOSTOL MUŞAT, primarul Snagovului
MOTIV DE DISPUTĂ POLITICĂ
Exclus din PSD pentru că a sporit averea primăriei
O parte dintre proiectele primarului Apostol Muşat sunt inspirate de trecutul său. Unul dintre acestea: amenajarea zonei Parc-Snagov, un spaţiu în care cei care trec prin localitate "să aibă nu doar unde să se relaxeze, ci şi unde să mănânce". Concret, proiectul include - pe lângă organizarea unor tabere pentru copii şi construirea unui azil modern pentru bătrâni - "patru-cinci hoteluri şi nu mai puţin de zece cârciumi". "Am avut şi eu cârciumă. «Vânătorul» a fost a mea. Ştiu de ce au nevoie oamenii. Vreau să existe cârciumi franţuzeşti, italieneşti, ca să vină omul să mănânce. Dacă sunt numai mici şi bere, omul vine o dată-de două ori, mănâncă şi, după aia, se satură. Aşa, ar avea de unde alege. (...) E drept că, acum, nu mai am cârciuma aia, am un bowling lângă stadion", spune Muşat.
Deşi suprafaţa pe care ar urma să amenajeze complexul este revendicată de Ministerul Mediului, edilul e convins că o va câştiga în instanţă, atâta vreme cât, în acte "e o greşeală": "În zonă nu sunt mai mult de zece copaci".
Şi nu ar fi pentru prima dată când instanţele i-ar da câştig de cauză. S-a întâmplat şi cu câţiva ani în urmă, când a obţinut trecerea unui teren al Regiei Autonome - Administraţia Patrimonului Procololului de Stat în "custodia" Primăriei Snagov. Atunci, însă, "repercusi unile" nu s-au lăsat aşteptate: pentru că a îndrăznit să se pună cu "statul", guvernat la acea dată de PSD, partidul din care făcea parte l-a exclus din rândurile sale.
"Au zis că au făcut ei sondaje şi că nu mai sunt bun pentru ei. Dar eu cred că unul dintre motive acesta a fost (terenul trecut în custodia primăriei - n.r.). Eram al treilea om în judeţ - secretar PSD Ilfov. Acum, mai au (RA-APPS - n.r.) cinci hectare într-o zonă şi vreo 60 în altă zonă. Şi nu vă ascund faptul că mai sunt 150 de hectare la Tâncăbeşti, care sunt ale Jandarmeriei. Pe vreo 20 de hectare au antene, iar restul e pârloagă. Eu vreau să le iau terenul. Să vedeţi circ!", dezvăluie mustăcind primarul "culisele" războaielor lui cu "statul".