La Timişoara s-a pus astăzi bazele celui de-al treilea Institut Oncologic din ţară, după Bucureşti şi Cluj-Napoca, după ce ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a semnat procesul-verbal de primire a clădirii de pe calea Torontalului, aflată până acum în administrarea autorităţilor locale.
Noul institut va avea o capacitate de 420 de paturi şi aici vor fi trataţi şi investigaţi bolnavii de cancer din tot vestul României. Municipalitatea practic a scăpat de o problemă pe care de mai bine de şase ani nu a reuşit să o gestioneze, şi anume reabilitarea clădirii spitaliceşti şi darea ei în folosinţă.
„Am predat azi Ministerului Sănătăţii construcţia nefinalizată a spitalului municipal. Consiliul Local al Municipiului Timişoara a aprobat marţi, trecerea construcţiei în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Sănătăţii, în vederea realizării Institutului Regional de Oncologie din Timişoara”, a declarat primarul Gheroghe Ciuhandu.
Investiţie de 60 de milioane de euro
Bazac a declarat că lucrările vor începe în toamna acestui an şi vor fi finalizate în 2012.
„Vor fi 420 de paturi. Este o investiţie în valoare de 60 de milioane de euro, iar banii vor veni de la bugetul Sănătăţii. Acest nou spital va deservi o populaţie de două milioane de locuitori din 4 judete - Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara. Este foarte important să avem o reţea de astfel de spitale, în condiţiile în care incidenţa cancerului în România este în continuă creştere, inclusiv în judeţul Timiş, unde sunt peste 14.000 de persoane care suferă de cancer”, a declarat ministrul Sănătăţii.
Ion Bazac a mai spus că la sfârşitul lunii septembrie va începe şi construcţia unui Spital Regional de Urgenţă la Timişoara, cu 450 de paturi.
Lucrări începute în anii 1990
Construcţia de pe Calea Torontalului a fost demarată la mijlocul anilor 1990 de către Ministerul Sănătăţii. Din lipsă de fonduri, lucrările au fost sistate patru ani mai târziu.
După ce în 2003 clădirea nefinalizată a fost transferată în domeniul public al Timişoarei, specialiştii străini şi români, ofertaţi să se implice într-un eventual parteneriat, au propus mai degrabă demolarea aşa-zisului spital, pe motiv că are o arhitectură învechită, ce nu respectă normele europene ale secolului XXI.
Recomandările noastre
