Barometrul vizibilității arată că premierul Nicolae Ciucă rămâne pe primul loc ca vizibilitate şi în luna mai. Și ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu este în centrul atenției, urmat de ministrul Energiei Virgil Popescu. Situația nu arată promițător pentru Alexandru Rafila.

Premierul Nicolae Ciucă rămâne pe locul 1, dar nici ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu sau ministrul Energiei Virgil Popescu stau mai prost. Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a coborât pe locul 11, conform Barometrului vizibilităţii miniştrilor.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă are 15.088 de menţiuni în presa scrisă şi online, în contextul discuţiilor din coaliţie privind moficiările fiscale, al anunţurilor referitoare la limitarea angajărilor la stat, dar şi al declaraţiilor făcute la aniversarea PNL.

Pe locul doi , cu peste 4.000 de menţiuni, este ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, care se bucură de un succes mai mare decât luna trecută. Organizarea examenelor de evaluare naţională şi de bacalaureat i-au adus faima.

Tot cu peste 4.000 de menţiuni, ministrul Energiei Virgil Popescu a ajuns pe poziția a treia în luna mai, vizibilitatea fiindu-i dată de declaraţiile referitoare la renunţarea la importurile de petrol şi la livrările de gaze din Rusia, dar şi de dezbaterile şi disputa cu AUR pe tema legii offshore.

Miniștrii care se află în topuri

Pe locul al patrulea, cu 3.655 de menţiuni în presa scrisă şi online, se află ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care i-a atras pe români cu nou terminal la Aeroportul ”Henri Coandă”, dar şi cu un aeroport la Galaţi sau cu deschiderea podului de la Brăila, compania Tarom, autostrada Ploieşti - Braşov.

 

Următorul în top este ministrul Apărării Vasile Dîncu. Cele mai accesate declarații ale lui sunt despre semnarea memorandumului între Romarm, Electromecanica şi Raytheon Missiles & Defense pentru fabricarea de rachete interceptoare SkyCeptor în România. Și opinia lui despre războiul din Ucraina a jucat un rol important.

Locul 6 revine ministrului de Externe Bogdan Aurescu, după locul al treilea în aprilie, prezenţa semnificativă în presa scrisă şi online fiind dată de anunţul referitor la reluarea activităţii Ambasadei României la Kiev, dar şi de participarea la reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, unde a arătat că România este gata să sprijine un proces rapid de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO.

Ministrul Proiectelor Europene Marcel Boloş urcă pe locul 7, după discuțiile despre tichetele sociale, ajustarea preţului la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, ca urmare a creşterii preţului materialelor de construcţii, legea pensiilor, renegocierea PNRR şi reorganizarea ministerului pe care îl conduce.

Ministrul de Interne Lucian Bode coboară de pe locul 6 pe locul 8, cu cele mai multe menţiuni în contextul declaraţiilor făcute cu ocazia scandalului microfonului găsit în biroul şefului DSU Raed Arafat, a cazului românului din Marea Britanie suspectat de implicare în atacuri informatice asupra unor site-uri din România revendicate de gruparea pro-rusă Killnet.

Ghinionist este și Marius Budăi. Rediscutarea procentului din PNRR pentru pensii l-au făcut să își piardă locul în topuri.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, coboară o poziţie, ajungând pe locul 10, cele mai multe menţiuni având legătură cu programul Rabla pentru electrocasnice, dar şi cu scandalul legat de prezenţa sa la Campionatul Mondial de Hochei de la Ljubljana, potrivit unei analize realizate de News.ro şi de Agenţia de monitorizare Klarmedia, pe baza monitorizării presei scrise şi online.