Numai Franţa, Grecia, Olanda, Elveţia, Liechtenstein şi Norvegia taxează averile. Au renunţat la această măsură Irlanda, Suedia, Italia şi Germania.

Suprataxarea cu 1% a averilor de peste 0,5 milioane de euro din România ne-ar plasa în rândul ţărilor care sancţionează drastic proprietatea contribuabilului. Grecii plătesc o taxă suplimentară pentru proprietăţile imobiliare de peste 0,4 milioane de euro.

Taxa pleacă de la nivelul de 0,1% şi creşte, ajungând la 1% în cazul imobilelor de peste 0,8 milioane de euro. Recent, executivul elen a stabilit că în următorii trei ani va fi aplicată o taxă de 2% în cazul proprietăţilor de peste două milioane de euro.

În Franţa, plafoanele sunt actualizate anual

Celelalte state europene taxează averile contribuabililor. În Franţa, averea luată în considerare la calcularea taxei este formată din tot felul de proprietăţi: imobile, maşini, mobilă, acţiuni, bijuterii, dar şi vinurile scumpe. Baza de impozitare este calculată după scăderea a 30% din valoarea reşedinţei principale.

În 2010 sunt suprataxate averile de peste 0,79 milioane de euro. O astfel de avere este taxată cu 0,55%, iar cel mai ridicat nivel al taxei pe avere ajunge la 1,8%, însă se aplică pentru averile de peste 16,54 milioane de euro. Plafoanele sunt actualizate anual.

Într-unul din cele mai mici state europene, Liechtenstein, taxa începe să se aplice de la averile nete de circa 51.000 de euro. Averea netă se calculează prin scăderea datoriilor, inclusiv a creditelor, din valoarea bunurilor deţinute. Valoarea maximă a taxei ajunge la 0,9% pentru averile nete de peste 260.000 de euro.

Norvegienii au parte în acest an de o taxă fixă de 1,1% din averile nete care depăşesc un plafon de circa 90.000 de euro. În 2009 plafonul era stabilit la circa 60.000 de euro. Taxa este achitată către municipalităţi.

În Elveţia, taxa pe avere este plătită atât de rezidenţi, cât şi de nerezidenţi, iar valoarea acestuia este stabilită de fiecare canton în parte. Nivelul maxim al acestei taxe ajunge la 1,5%.

Greu de aplicat

Taxarea bogăţiei a fost o modă în ţările europene, dar în anii ’70. Între timp, multe ţări au renunţat la ea.

"Complexitatea taxei pe avere este de atât de mare, încât mulţi funcţionari trebuie să facă verificările, în timp ce aceasta rareori produce mai mult de 1% din totalul taxelor pe venituri în majoritatea ţărilor", se afirmă într-un raport al "Institut de l’entreprise" din Franţa.

Suplimentar, raportul atenţionează că aplicarea taxei este atât de complexă încât în Germania chiar angajaţii Fiscului au cerut anularea acestei taxe în anul 1976.

Consilierul financiar Bogdan Baltazar cataloghează intenţia executivului ca făcând parte dintr-o "bâlbâială continuă“.

"E o măsură care indică o anumită disperare şi e profund anti-economică. Totul sună atât de populist, de anti-muncă şi totul se referă la averile afişate. În toate cazurile de dobândire licită a averilor este vorba de dublă impozitare", atenţionează Baltazar.

În acelaşi timp, economistul- şef al BCR, Lucian Anghel, atenţionează că există riscul ca "anumite averi să fie parcate în afara ţării". "Orice măsură de acest gen poate să nască o serie de alte artificii: se va găsi o portiţă ca averile să fie mascate", mai spune oficialul BCR.

FISCALITATE

Penalitaţi pe proprietăţi

OPINII

Cum văd bogaţii de top suprataxarea averilor - statul nu poate să le calculeze avutul GHEORGHE CARUZ

"E o mare prostie. Ce să-mi mai impoziteze? Clădirile, animalele, utilajele? Deja plătesc pentru ele, ce să mai dau? Acolo e averea mea, n-am bani lichizi. Sunt soluţii disperate, nu sunt menite să deblocheze economia. Trebuia să devalorizeze leul cu 30%, să încurajeze exporturile", consideră şeful grupului de firme Caruz.

NELU IORDACHE

"Eu aş plăti dacă trebuie. Mi se pare corect că dacă vrei să ai ceva, trebui să şi plăteşte pentru asta", consideră Nelu Iordache, proprietarul Blue Air şi al companiei de construcţii Romstrade.

Potrivit acestuia, sunt mulţi "guşteri" care deţin maşini foarte scumpe şi nu plătesc suficiente impozite. "Dacă le au, să le întreţină", spune el. CRISTIAN ŢÂNŢĂREANU

Omul de afaceri consideră că plafonul de 500.000 de euro este prea mic. "Numai la mine în zonă sunt ţărani care au vândut terenuri, şi-au făcut case pe care nu le pot întreţine şi şi-au luat maşini. De unde să mai dea? În plus, n-au nici oameni ca să facă acest inventar. "Toţi politicienii joacă la bursă. Pe ei cine îi verifică?"

SILVIU PRIGOANĂ

"E o glumă bună impozitarea asta. Să scoată fişele fiscale, că vor avea surprize. Eu, de exemplu, am case, dar sunt luate cu credite, deci nu sunt ale mele, sunt ale băncii. Foarte puţini oameni au aceste proprietăţi pe numele lor, multe sunt pe numele a diferite societăţi. Chiar nu se poate gândi guvernul şi la măsuri concrete?"

ALTERNATIVĂ

Amnistia fiscală, la modă în Europa

Italia a apelat la amnistie fiscală anul trecut, invitându-i pe cei care aveau bani ascunşi în alte ţări să-i repatrieze. Bugetul de stat şi-a mărit veniturile, deoarece sumele repatriate au fost taxate, iar în ţară au intrat aproape 105 miliarde de euro.

Din această sumă, circa 200 de milioane au fost trimişi în Italia chiar din România. La această măsură apelează şi Grecia: sumele deţinute în afara statului elen care vor fi repatriate într-o perioadă de şase luni vor fi taxate cu 5% din valoare, fără a verifica provenienţa banilor.

O condiţie sumplimentară este ca banii să fie transferaţi într-un depozit pe termen de un an. În plus, dacă sumele repatriate sunt investite, statul le va returna contribuabililor o parte din valoarea investiţiilor.