Regizorul Lev Dodin si Teatrul Mic din Sankt Petersburg le-au oferit spectatorilor trei ore de Cehov suta la suta prin intermediul piesei "Unchiul Vanea". Aceasta s-a jucat pe 14-16 octombrie, dar Festivalul Teatrelor Europene de la Sibiu continua pana in 28 noiembrie.

Cehov insusi ar fi fost fericit daca s-ar fi aflat in sala la Sibiu, la „Unchiul Vanea”, regizat de Lev Dodin. Fara coloana sonora, fara exces de culoare, pictat din tuse discrete, dar extrem de puternice, teatrul lui Dodin este teatru de arta. Replicile curg firesc, fara graba, limba rusa suna minunat si pe scena ploua intruna, vreme de-un ceas.

Atmosfera cehoviana redata fidel, cu o naturalete in spatele careia stau insa ani de munca. Asa ar putea fi definit spectacolul „Unchiul Vanea”, oferit de regizorul rus Lev Dodin, in cadrul Festivalului Teatrelor Europene de la Sibiu.

Apogeu al festivalului, „Unchiul Vanea” s-a jucat in trei seri consecutive, printre spectatori numarandu-se personalitati aduse la teatru de reputatia spectacolelor Maly Teatr din Sankt Petersburg. La cea dintai reprezentatie, Maia Morgenstern a venit direct de pe o alta scena, la jumatate de ora dupa ce jucase in „Lysistrata”. Spectatori au fost si actrita Ofelia Popii, vedeta din „Faust” al lui Silviu Purcarete, dar si regizorii Mihai Maniutiu si Radu Alexandru Nica.

Ploua intruna „Unchiul Vanea” curge lin, intocmai ca ploaia care, de-a lungul intregului act al doilea, rapaie neincetat la ferestre. Textul lui Cehov este redat fidel, iar replicile respira lent, ca din paginile cartii, legate de taceri si gesturi graitoare. Actorii nu joaca, ci par sa traiasca viata personajelor: vorbesc, gandesc, ofteaza, se opresc... Limba rusa suna minunat, iar traducerea ruleaza impecabil pe ecrane. Vocile rasuna prin propria lor forta, fara ajutorul tehnicii, iar dincolo de ploaie si tunete, numai chitara lui Teleghin se aude, cantand sfasietor.

Miroase a lemn, a ceai, a fan cosit, iar spectatorul devine parte din poveste in ceasurile lungi scurse, de la opt seara pana aproape de miezul noptii.

Cu decoruri simple, dar eficiente, Dodin nu face artificii scenografice care sa smulga tipete de uimire. Trei pereti de lemn, o masa, scaune, un balansoar. Capite de fan sunt suspendate deasupra scenei si doar la sfarsit, cand Sonia si unchiul Vanea isi reiau linistita viata pe mosie, lipsita de griji, dar si de dragoste, capitele vor cobori pe podea, o lume intreaga asezandu-se astfel la loc, in timp ce Sonia incheie: „Ne vom odihni!”. Aceasta este singura miscare de amploare a decorului. „O data in viata”

Cehov a fost primul dramaturg rus pus in scena cu insistenta de Dodin, iar in „Unchiul Vanea”, care a avut premiera in 2003, regizorul isi arata maiestria cu delicatete, construind personaje debordand de energie, mai putin deznadajduite decat ne-am obisnuit sa le vedem. Dodin imagineaza reactii si construieste actiuni ample, dincolo de replici. Rezultatul este emotionant.

Un exemplu este chiar scena dinspre final, cand doctorul Astrov o saruta pe tanara Elena Andreevna, sotia batranului Serebreakov, iar aceasta ii raspunde cu o imbratisare rascolitoare, un adevarat asalt al simturilor: „Fie ce-o fi! Macar o data in viata”. De la „Unchiul Vanea” pleci intocmai cu aceasta senzatie: ca a fost doar o data in viata.

ARTA Razboi cu divertismentul > Lev Dodin, care a montat spectacole ce dureaza opt sau zece ore, a militat si la Sibiu pentru pastrarea valorilor teatrului ca arta. > „Ma aflu intr-un mare conflict cu ceea ce se intampla azi in teatrul european si mi se pare ca incepe si in Rusia. Teatrul e tot mai mult o industrie, e amestecat cu showbizul, cu care teatrul nu are nicio legatura”, a spus Dodin. > Regizorul rus a explicat astfel si optiunea de a lucra mult la un spectacol, si nu asa cum se intampla tot mai mult in Occident: „Procesul de creatie trebuie individualizat la maximum. El nu poate fi reglementat de termene scurte, cinci saptamani de repetitii si cinci de reprezentatii si gata, aruncat la cos”. > Lev Dodin este director al Teatrului Mic (Maly Teatr) din Sankt Petersburg, cu care da reprezentatii peste tot in lume. In 2006, a prezentat in Bucuresti „Cevengur”, iar in 1995, „Gaudeamus” si „Stele in lumina diminetii”.

OPINIE Maia Morgenstern: „Fara inovatii de dragul inovatiilor” > „Este o sarbatoare a teatrului sa vezi actori condusi de un maestru, descifrand un text cu atata caldura, cu atata finete. Si fara pretentia de a face inovatii de dragul inovatiilor, ci, pur si simplu, cu o curatenie si o puritate...”, a marturisit pentru „Evenimentul zilei de duminica” actrita Maia Morgenstern. > „M-a impresionat cum sunau picaturile de ploaie”, a spus emotionata actrita, care joaca astazi la Sibiu in „Pescarusul” lui Andrei Serban.