Magistraţii de la Strasbourg aplică, în premieră, României procedura hotărârilor-pilot, care aruncă în aer legile privind proprietatea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ne trimite cu un pas mai aproape de excluderea din Consiliul Europei, aşa cum "Evenimentul zilei" avertiza încă din primăvara acestui an. Instanţa de la Strasbourg a pronunţat, în premieră, aplicarea de hotărâri pilot în cazul României, în două dosare privind retrocedarea imobilelor naţionalizate.

Reclamanţii Atanasiu şi Poenaru, pe de-o parte, şi Solon, pe de altă parte, au câştigat procesul intentat statului pentru nerespectarea articolului 1 din Protocolul 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, adică nepunerea în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Concret, CEDO acordă României 18 luni pentru a remedia disfuncţionalităţile "legislative, administrative şi bugetare" semnalate. Prima este cea legislativă, în sensul amendării de cel puţin 20 de ori, în ultimii ani, a legilor care reglementează retrocedarea, astfel că au apărut şi prevederi contradictorii.

A doua, cea administrativă, se referă la nerespectarea termenelor prevăzute de legislaţie, de la depunerea unei cereri de retrocedare şi până la soluţionarea ei. A treia este bugetară, în sensul că statul s-a obligat să acorde despăgubiri la valoarea de piaţă, în cazurile în care retrocedarea nu mai este posibilă, iar acest efort bugetar nu poate fi susţinut. Situaţie în care, printre altele, şi existenţa Fondului Proprietatea devine incertă.

În cazul în care nu va reuşi să rezolve toate acestea în termen de 18 luni, ţara noastră riscă sancţiuni care pot merge, în cel mai rău caz, până la excluderea din Consiliul Europei.

Ce sunt hotărârile-pilot

Hotărârile-pilot reprezintă hotărâri judecătoreşti generaliste, în sensul suspendării tuturor cauzelor asemănătoare de pe rolul CEDO, până când statul român va lua "măsurile legislative, bugetare şi administrative", în vederea unificării practicii judiciare şi a remedierii disfuncţionalităţilor.

Procedura presupune identificarea unor disfuncţionalităţi generaliste, din cauza cărora cetăţenii români asaltează Curtea Europeană. În contextul nevoii de a identifica soluţii unice, CEDO alege una sau mai multe cauze, care urmează a fi tratate "preferenţial".

În soluţionarea acestor cauze, Curtea recomandă statului măsuri generale care trebuie adoptate. Ulterior, măsurile sunt supuse unui control din partea Curţii, iar dacă rezultatul este nesatisfăcător, instanţa poate dis pune chiar excluderea din Consiliu.

CEDO a decis să recurgă la hotărârile- pilot după ce, anterior, în anii 2008 şi 2009, a ajuns la concluzia că mecanismul de despăgubire e ineficient şi a recomandat României să adopte măsuri, pentru ca "procedura de compensare să fie consistentă, accesibilă, promptă şi previzibilă". Recomandările din cauzele Viaşu, Katz şi Faimblat nu au determinat statul să remedieze disfuncţionalităţile.

Agentul României vede şi o parte... bună

Agentul guvernamental al României la CEDO, subsecretarul de stat Răzvan Horaţiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, vede însă şi o parte bună a lucrurilor: "Trebuie urmărit şi aspectul pozitiv al acestei hotărâri- pilot, adică acela prin care României i se acordă o perioadă de graţie de 18 luni pentru remedierea disfuncţionalităţilor".

Întrebat dacă e de părere că România va putea respecta acest termen, Radu exclamă: "Asta nu mă întrebaţi pe mine, ci pe cei în măsură să adopte măsurile în cauză!". Agentul guvernamental rămâne, însă, la părerea că "e exclus ca să ajungă să dispună CEDO excluderea României din Consiliul Europei!".

"Trebuie urmărit şi aspectul pozitiv al acestei hotărâri-pilot, adică acela prin care României i se acordă o perioadă de graţie" RĂZVAN HORAŢIU RADU, Agentul guvernamental al României la CEDO