Editura Evenimentul si Capital

Operațiunea „Plugușorul 89” - ultima misiune pentru protecția lui Nicolae Ceaușescu

Autor: | | 7 Comentarii | 30318 Vizualizari

În decembrie 1989, ca în fiecare an, Nicolae Ceaușescu urma să fie colindat de urători, în fața Palatului CC al PCR. La data stabilită, 30 decembrie, însă, el era deja executat la Târgoviște, așa că urătorii aleși pe sprânceană și-au învățat rolurile de pomană. Tot de pomană a fost organizată și misunea de a îl păzi pe președinte în timpul festivităților. În arhivele Securității misiunea purta numele de cod ”Plugușorul 89”. Avem amănunte senzaționale despre cum erau organizate astfel de misiuni pentru „Cel mai iubit fiu al poporului”.

Fie şi numai o scurtă incursiune în istorie este suficientă pentru a pune în evidenţă faptul că, din totdeauna, liderii politici s-au aflat sub pericolul lichidării fizice de către diverse forţe ostile. De la asasinarea lui Mihai Viteazul în tabăra de la Câmpia Turzii, până la ridicarea lui Constantin Brâncoveanu din palatul domnesc sau a lui Tudor Vladimirescu din tabăra sa, istoria medievală ne prezintă numeroase exemple în care liderii care au neglijat securitatea personală au plătit scump.

Costul cultului personalităţii, măsuri de siguranţă sporite

Timpurile moderne nu sunt mai sărace în astfel de cazuri. Ca atare, în special după luarea de poziţie prilejuită de invadarea Cehoslovaciei în august 1968, Ceauşescu a reuşit să devină în plan imagologic liderul care întruchipa aspiraţiile unor semnificative segmente ale populaţiei: de schimbare politică în sens liberal, în plan intern, dar şi de afirmare internaţională. Era începutul unui lung şir de manifestări ce s-au transformat în anii următori într-un veritabil cult al personalităţii.

Ca urmare a acestei percepţii, măsurile de asigurare a securităţii personale au fost sporite, iar recrudescenţa terorismului internaţional a impus şi o modernizare a structurilor şi metodelor de acţiune destinate acestui obiectiv.

Măsurile antiteroriste au prins un contur mai ferm în România odată cu elaborarea de către Securitate a planurilor de acţiune denumite codificat „ARTA” şi „SCUTUL”. Prin aceste planuri erau stabilite obiectivele de interes deosebit susceptibile de a deveni ţinta unui atac terorist, precum şi măsurile concrete şi efectivele de intervenţie în cazul producerii unui astfel de atac. Pentru bunul mers al operaţiunilor, era preconizată realizarea unei colaborări efective între diverse direcţii din cadrul Departamentului Securităţii Statului, Miliţie şi Comandamentul Trupelor de Securitate. Ulterior, în cadrul Direcţiei „Contraspionaj” (U.M. 0625) a fost creat un compartiment special însărcinat chiar cu obţinerea de informaţii şi întreprinderea unor măsuri de antiteroristă (U.M. 0625/R.P.).

Specialişti în antiterorism

Mai târziu, în anul 1978, a fost creată şi o unitate cu profil specializat, de luptă antiteroristă. Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (U.S.L.A.) a fost gândită ca o unitate de elită, în măsură să prevină şi să lichideze orice tip de acţiuni teroriste. Datorită competenţelor sale, U.S.L.A. era implicată şi în asigurarea securităţii conducerii „de partid şi de stat” în cazul când aceasta se deplasa cu nave, aeronave sau trenuri. Astfel de deplasări erau catalogate drept „transporturi de importanţă excepţională” şi, alături de Direcţia a IV-a Contrainformaţii Militare şi Direcţia a V-a Securitate şi Gardă, U.S.L.A. avea un rol important în garantarea desfăşurării în condiţii optime a acestui gen de „transporturi”. Mai precis, întreprindea „măsuri specifice în medii şi locuri din zona de competenţă pentru prevenirea sau, după caz, neutralizarea şi lichidarea oricărei încercări de natură teroristă îndreptată împotriva navei care efectuează transportul de importanţă excepţională”. De asemenea, în urma unui ordin special, U.S.L.A. participa cu forţe speciale la controlul tehnic de securitate, efectua acţiuni de însoţire - gardare, precum şi orice alte acţiuni pentru asigurarea transporturilor „de importanţă excepţională”.

De asemenea, U.S.L.A. colabora cu alte structuri de securitate (Direcţia a II-a „Contrainformaţii economice”, Direcţia a V-a „Securitate şi gardă”, Serviciul Transporturi Feroviare din Inspectoratul General al Miliţiei) şi în cazul organizării transporturilor feroviare de importanţă excepţională în scopul intervenţiei „cu maximum de eficienţă împotriva oricăror elemente cu intenţii teroriste ori pretabile la asemenea acţiuni”.

Sadat, Reagan şi Papa Ioan Paul al II-lea

Direcţia a V-a „Securitate şi Gardă” din cadrul Securităţii avea de făcut faţă unei duble provocări. Pe de o parte, cultul personalităţii, orchestrat la toate nivelurile societăţii româneşti, reclama prezenţa lui Nicolae Ceauşescu în mijlocul unor mase mari de oameni, pe stadioane, la tribuna unor mari mitinguri, efectuarea a tot mai numeroase „vizite de lucru” în judeţe.

Pe de altă parte, implicarea liderului de la Bucureşti în procesul de pace din Orientul Mijlociu şi evoluţiile din acest spaţiu indicau existenţa unor noi surse de ameninţare. Teroriştii din lumea arabă, dar şi din cadrul unor organizaţii extremiste europene sau japoneze provocau mari îngrijorări.

Atentatul reuşit împotriva lui Sadat la Cairo (octombrie 1981), care urma după cele eşuate îndreptate împotriva preşedintelui Ronald Reagan la Washington (30 martie 1981) şi a Papei Ioan Paul al II-lea la Vatican (13 mai 1981), au determinat Securitatea să studieze îndeaproape cazurile şi să ia măsuri de prevenire a unor astfel de acte la Bucureşti. Atentatul reuşit din noiembrie 1984 asupra premierului indian Indira Ghandi a fost urmat, în februarie 1986, de asasinarea premierului suedez Olof Palme, intensificând şi mai mult preocupările în sensul prevenirii unor astfel de acte.

Aho, aho, copii şi fraţi!

Ca urmare a acestor evoluţii, în ultimii ani ai regimului comunist măsurile de securitate cu privire la persoana Comandantului Suprem au cunoscut apogeul. Ameninţările externe, cumulate cu o creştere extraordinară a nemulţumirilor populaţiei, manifestată inclusiv prin revolte de masă, precum cele din Valea Jiului (august 1977) sau Braşov (noiembrie 1987), au impus un nivel de alertă maximă în rândul structurilor însărcinate cu paza şi securitatea preşedintelui Ceauşescu.

Pentru a ilustra modul de acţiune al structurilor de securitate şi gardă, vom reproduce un plan de măsuri ocazionat de o manifestare menită să consolideze în mentalul colectiv mitul „conducătorului iubit”: pluguşorul tradiţional de la sfârşitul lunii decembrie.

Străvechi obicei agrar, cu o funcţie predominant augurală, „Pluguşorul” practicat tradiţional în Ajunul Anului Nou, în seara şi în noaptea de Revelion, fusese anexat uriaşei maşinării a propagandei comuniste, prilejuind reiterarea, într-un cadru folcloric, a uzatelor urări adresate zilnic „conducătorului iubit”.

Securitate și Gardă

Pentru a putea înţelege ce se afla în spatele spectacolului mediatizat de televiziune, radio şi presa scrisă, publicăm alăturat „Planul de măsuri pentru acţiunea Pluguşorul 77”, realizat în decembrie 1976 de către Direcţia a V-a „Securitate şi Gardă”. După cum se poate remarca, deşi la acţiune urmau să participe mai cu seamă „pionierii, elevii şi tinerii din Municipiul Bucureşti”, măsurile de securitate şi gardă erau cât se poate de severe. Toate persoanele care urmau să participe la acţiune trebuiau atent verificate şi avizate de unităţile de securitate, imobilele şi traseele din zonă erau verificate, inclusiv prin controale genistice, antichimice şi radioactive, şi supravegheate cu atenție.

Fragment dintr-un plan de măsuri de securitate: clădiri, oameni, totul verificat la sânge

Reproducem o parte din planuri misiunii „P-77”, adică pentru urările din fața CC din data de 30 decembrie 1976. Planurile întocmite erau aproape identice an de an.

„În ziua de 30 decembrie 1976, ora 09.00 în piața sediului Comitetutului Central al Partidului Comunist Român, pionierii, elevii și tinerii din Municipiul București, vor aduce tradiționalele urări de Anul Nou, conducătorilor partidului și statului nostru.

Pentru asigurarea măsurilor de securitate și gardă, ce se impun la această acțiune propunem următoarele:

1. Măsurile de securitate și gardă, pazăordine și de intervenții să fie organizate și coordonate de către Direcția a V a.

2. Unitățile centrale de securitate și Inspectoratul Municipiului București al Ministerului de Interne să ia măsuri de intensificarea muncii informative, în rândul profesorilor și elevilor participanți la acțiune, în scopul prevenirii pătrunderii în rândul acestora a unor elemente care ar putea să perturbe buna desfășurare a acțiunii. Toate persoanele participante și organizatorii care nu fac parte din nomenclatura organelor de partid să fie avizate de unitățile de securitate de resort în cooperare cu Direcția a V a.

3. Direcția a III a și Inspectoratul Municipiului, securitate, să execute măsurile care se impun privind cetățenii străini care locuiesc la hotelurile situate în zonă și în special asupra acelora care sunt cazați la hotelurile „Athenee Palace”, „Union”, „Negoiul”, „Continental” și „Muntenia”.

4.Direcția a IV a să intensifice măsurile contrainformative în rândul militarilor folosiți în dispozitivele de securitate și gardă de la sediile C.C. al P.C.R. și Consiliului de Stat al R.S.R., a efectivelor P.C.I. și de miliție participante la misiune.

5. Direcția a V a să organizeze și să execute:

- împreună cu Inspectoratului Municipiului București, supravegherea informativă a elementelor din baza de lucru care domiciliază în imobile din împrejurimile sediului C.C. al P.C.R și Consiliului de Stat al P.C.R;

-supravegherea zonei pe timpul acțiunii prin posturi de observare în toate punctele dominante cu deschidere spre intrarea ”A” a sediului al C.C. al P.C.R.;

- verificarea și avizarea personalului care va îndeplini diferite sarcini tehnicoadministrative și a celui care va organiza și participa la acțiune, prin mijloace proprii și în cooperare cu direcțiile centrale de securitate și miliție;

- controale genistice, antichimice și radioactive în zona din fața sediului al C.C. al P.C.R.;

- verificarea tuturor instalațiilor aeriene și subterane inclusive a canalelor și supravegherea acestora pe tot timpul acțiunii;

- coordonarea lucrărilor de sonorizare, acordarea de asistență tehnică și asigurarea cu stații de rezervă;

- asigurarea gărzii personale a secretarului general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România de către aghiotantul de serviciu și de o echipă de escortă înstărită. (…)

7. Inspectoratul general al miliției prin organele din subordine să ia măsuri pentru:

- organizarea de controale pe linia evidenței populației la imobilele situate în jurul sediului C.C. al P.C.R., la hotelurile și șantierele din zonă avându-se în special în atenție persoanele cu afecțiuni neuropsihice și contravenienței la Legea nr.5;

- organizarea de posturi fixe la punctele aglomerate (hotelurile, magazinele, restaurantele din zonă);

- supravegherea atentă a persoanelor suspecte de deținere ilegală de armament;

- reglementarea circulației în zonă pentru crearea condițiilor normale de desfășurare a festivității.

8. Comandamentul pentru tehnică operativă și transmisiuni să asigure sistemul de legături radio și telefonic necesar acțiunii. (…)

16. Acțiunea să fie codificată cu indicativul „P-77”.

ȘEFUL DIRECȚIEI A V A

General maior

STAN NICOLAE”

Fenomen rar intalnit, in Romania! Ce se intampla peste doar doua zile!




Stirile zilei

Alte articole din categoria: Evenimentul istoric

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI