În februarie 1966, militarul Nicolae Coteţ afla că va participa la două vânători pe care oamenii lui Nicolae Ceauşescu le planificaseră în pădurile din zona litoralului şi cu acea ocazie îşi făcea o impresie despre personalitatea celui care cu doar un an înainte preluase ştafeta puterii de la Gheorghe Gheorghiu-Dej. La acea vreme, tânărul constănţean […]

În februarie 1966, militarul Nicolae Coteţ afla că va participa la două vânători pe care oamenii lui Nicolae Ceauşescu le planificaseră în pădurile din zona litoralului şi cu acea ocazie îşi făcea o impresie despre personalitatea celui care cu doar un an înainte preluase ştafeta puterii de la Gheorghe Gheorghiu-Dej.

La acea vreme, tânărul constănţean îşi satisfăcea stagiul militar la Mangalia, la Marină, pe un dragor. Adică pe o navă mică de luptă folosită pentru îndepărtarea minelor marine.

Avea doar 19 ani şi încerca să-şi facă treaba cât mai bine pe Dragor 8. Deodată s-a dat alarma! Din fericire nu era o alarmă de luptă, atât de stresantă pentru orice militar, dar nici o misiune oarecare.

Dimpotrivă! Ofiţeri, subofiţerii şi soldaţii trebuiau să participe la vânătoare lui Ceauşescu. Mai exact, să joace rolul hăitaşilor pentru secretarul general al Partidului Comunist Român (PCR).

Jeepeuri capitaliste pentru tovarăși

Odată ajuns la faţa locului, în pădurea Comorova, situată lângă Neptun, militarul a fost surprins să vadă că tovarăşii se deplasau în jeepurile capitaliste. De asemenea, un alt detaliu care i-a atras atenţia a fost că Nicolae Ceauşescu era singurul care avea două puşti.

În interviul pe care l-a acordat în 2021 jurnaliştilor de la ziuaconstanta.ro, Coteţ a devoalat care era motivul. Totodată, el s-a referit şi la un moment în care Ceauşescu, de la înălţimea funcţiei lui, a simţit că-i fuge pământul de sub picioare. La vânătoare au mai fost prezenţi Chivu Stoica şi Ion Gheorghe Maurer, dar şi alţi demnitari comunişti.

„Locul ales pentru vânătoarea lui Ceauşescu şi a însoţitorilor săi a fost pădurea Comorova, de lângă Neptun. În acea perioadă, tocmai se ridicau staţiunile litorale. Ne-au echipat pe toţi la fel, în pufoaice, inclusiv ofiţerii, şi am devenit hăitaşi.

Vânătoarea era la fazani, dar strigătele noastre scoteau din ascunzători, speriaţi, şi numeroşi iepuri. Eu m-am nimerit să fiu chiar pe linia lui Ceauşescu. Mi-l aduc aminte şi acum. Flancat de Chivu Stoica (în dreapta) şi Ion Gheorghe Maurer (în stânga), îmbrăcat în ţinută specifică. nea Nicu era singurul care avea două puşti.

Ceaușescu, vânător ultradotat

Trăgea cu una şi imediat i se dădea din spate cealaltă, încărcată. Bineînţeles că astfel era avantajat faţă de ceilalţi vânători. El împuşca cel mai mult. Şi striga după ce dobora fiecare trofeu: «Adu fazanul la mine, că eu l-am împuşcat!» Era un vânător pătimaş”, a rememorat Nicolae Coteţ.

La un moment dat, lui Nicolae Ceauşescu i s-a descărcat arma. A fost panică printre cei prezenţi odată ce au identificat din ce direcţie venea zgomotul. Mulţi s-au gândit să poate dictatorul s-a rănit. N-a fost cazul. Altcineva era în prim-plan. Un soldat hăitaş, care era lângă Ceauşescu, tocmai realiza că există un înger păzitor.

„Noroc că puşca era în jos, altfel îl nimerea pe bietul băiat. Oricum, ce papară şi-a luat! L-a făcut cu ou şi cu oţet Ceauşescu! «Pleacă, măi, de acolo, că era să te am pe conştiinţă! Ce cauţi în zona aia interzisă?» Aşa l-a dojenit şeful statului după ce s-a mai calmat”, dezvăluia Coteţ jurnaliştilor locali.

După fazanii de la Comorova a urmat vânătoare de la Negru-Vodă. Acolo s-a dus Ceauşescu a doua zi, pentru a trage în căprioare. „Noi eram cu ochii cât cepele la maşinile lor, nişte jeepuri americane trăsnet. Nu mai văzusem aşa ceva până atunci”, a mai spus Coteţ, care a completat că la Negru-Vodă nu s-a mai întâmplat nimic deosebit

Conform ziuaconstanta.ro, Nicolae Coteţ devenea antrenor de înot după Revoluţie, iar printre elevii lui a fost şi medaliatul olimpic Răzvan Florea, dar şi fiicele fostului preeşedinte Traian Băsescu, Ioana şi Elena.