Pentru deciziile de trimitere în judecată semnate de procurorul de caz nu se poate face plângere, deoarece acest demers (n.r. – contestarea rechizitoriului) se desfășoară în instanță, odată cu trimiterea în judecată.

Potrivit textului OUG, la articolul 88, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins: „(6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.” Textul OUG ar fi fost introdus, explică sursele citate, pentru a păstra o ierarhie clară în cazurile în care părțile ar face plângere împotriva ordonanțelor procurorului de caz, peste șeful secției, direct la procurorul general sau la adjuncții acestuia.

 

Cine supraveghează urmărirea penală

 

Formularea din textul OUG „ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» (…)” se referă la Art. 336 și următoarele din Codul de procedură penală. Reproducem prevederile art. 336: „Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. (2) Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală şi se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală.”

Astfel, textul OUG promovat de Tudorel Toader (foto) specifică clar că procurorul care supraveghează activitatea organului de urmărire penală, adică a procurorului de caz, este șeful secției. Textul OUG vine să clarifice o situație de fapt nereglementată, fiind o normă precizătoare, în condițiile în care SIIJ este o secție specială în cadrul Parchetului General. Dacă procurorul general ar fi putut infirma deciziile procurorilor SIIJ ar fi fost golită de conținut legea de înființare a acestei secții. Totodată, sursele citate arată că precizările sunt binevenite în condițiile în care șeful SIIJ este numit de CSM, iar procurorul general este numit politic. Totuși, Decizia 33 din 23 ianuarie 2018 a Curții Constituționale arată că procurorul șef al SIIJ din Parchetul General este, la rândul lui, subordonat conducătorului acestui parchet, adică procurorului general.

„Din analiza coroborată a tuturor acestor norme rezultă că procurorul șef de secție din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este subordonat conducătorului acestui parchet. Așa cum s-a precizat mai sus, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că procurorul șef al acestei secții este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J”, se arată în decizia CCR.

 

 

CCR despre raporturile dintre Stan și Lazăr

 

„Astfel, în raporturile dintre procurorul șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt aplicabile dispozițiile art. 64 din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora «(1)Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine», iar «(3) Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale». De asemenea, sunt incidente prevederile procesual penale cuprinse, de exemplu, în art. 304, art. 335 alin. (1), art. 328 alin. (1) sau în art. 339 alin. (2) din Codul de procedură penală”, se mai arată în decizia CCR. SIIJ a devenit operaţională în luna octombrie 2018.

Şeful acestei structuri este Gheorghe Stan, fostul adjunct al Inspecţiei Judiciare. Această Secţie anchetează infracţiunile săvârşite de magistraţi, inclusiv de către membrii CSM. Toate dosarele aflate pe rolul parchetelor din ţară şi de la DNA, în care sunt implicaţi procurori şi judecători, sunt instrumentate de această Secţie. În momentul în care a devenit operaţională, Secţia a primit peste 1.400 de dosare. Procurorii care au candidat pentru o funcţie de execuţie în cadrul Secţiei de anchetare a infracţiunilor din justiţie şi au fost declaraţi admişi de CSM pe data de 19 februrie sunt, în ordinea punctajului obţinut, Adina Florea, Sorin Eugen Iasinovschi, Nicolae Marin, Mihaiela Moraru-Iorga şi Zarafina Puiu.

 

Te-ar putea interesa și: