Cea mai veche biserică de piatră din România nu este nici cea de la Densuş, nici cea de la Streisângeorgiu, ci Biserica rotondă din Geoagiu, din judeţul Hunedoara. Lăcaşul de cult a fost ridicat la finele secolului al XI-lea, însă indiferenţa autorităţilor şi încăpăţânarea clericilor încurajează însă „discreţia“ în care este învăluit edificiul.

Dacă lăcaşele de cult de la Densuş şi Strei sunt incluse în aşa-zise circuite turistice, cel de la Geoagiu pare a fi păstrat doar pentru „cunoscătorii adevăraţi“.

Fără indicatoare turistice sau ghid

Dacă afli despre Biserica rotondă de la Geoagiu şi vrei să o vizitezi, se prea poate să o cauţi o jumătate de ceas prin oraşul-sat pentru că indicatoarele care să îndrume turiştii lipsesc cu desăvârşire. Odată ajuns la poarta „Bisericii ungureşti“, aşa cum numesc localnicii ansamblul compus din vechea biserică, o clădire parohială şi o altă biserică în stil gotic, mai tânără decât biserica „circulară“, ai toate şansele să nu găseşti pe nimeni care să-ţi explice ceva. Nu-ţi rămâne decât să păşeşti timid, să te plimbi puţin prin curtea bine îngrijită, să te uiţi uimit mai ales la cele două lăcaşe de cult, însoţit de vreo doi câini mari, dar blânzi şi jucăuşi.

Biserica pe stil gotic este ordonată, iar prin fereastra ei poţi zări mobilier vechi încă funcţional. În biserica rotondă poţi „intra“ la fel, doar trăgând cu ochiul pe o ferestruică îngustă. Nu prea ai ce să vezi decât nişte podele noi şi câteva scaune pliate pe perete. După cel mult o jumătate de oră în care te simţi ca un impostor, pleci impresionat şi intrigat, dacă nu chiar supărat că, de la faţa locului, n-ai avut cum să afli mai multe informaţ ii despre biserica pe care ai văzut-o.

Biserica familiei nobiliare Akos

Potrivit cercetărilor demarate în 1993 de profesorul Gheorghe Petrov, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca, biserica tip rotondă este unică în arhitectura religioasă transilvană. De altfel, este singurul edificiu de acest tip care s-a păstrat de-a lungul timpului într-o formă foarte asemănătoare de cea originală, cu doar câteva modificări minore.

Săpăturile efectuate au scos la iveală morminte vechi de aproape un mileniu. Se pare că în interiorul bisericii erau înmormântaţi în general copiii, iar adulţii – în imediata vecinătate, până acum fiind descoperite 172 de morminte. Din primele date arheologice, originea lăcaşului de cult este plasată la finele secolului al Xl-lea, „rotonda“ de la Geoagiu aparţinând familiei nobiliare Akos, care stăpânea zona Geoagiu la acea vreme.

Toată lumea ridică din umeri

Laszlo Beke, administratorul taberei care funcţionează în „Biserica ungurească“, susţine că nu el este cel în măsură să ofere date despre vechiul lăcaş de cult, dar că „poarta este deschisă pentru oricine“.

Se pare că doar pastorul Bisericii Reformate din Orăştie, Sipos Szabalcs, ar putea spune de ce biserica nu se află în circuitul turistic. „De ce nu sunt grupuri de turişti? Asta cred că v-ar putea spune superiorii mei de la Cluj. Nu se poate spune că e izolată, pentru că acolo vin în tabără, vara, tineri din ţară şi din străinătate (tabere organizate de Asociaţ ia Tinerilor Creştini Reformaţi din Transilvania, cu sediul la Cluj-Napoca)“, spune Sipos Szabalcs. Şi autorităţile locale consideră că lăcaşul de cult este destul de „vizibil“ pe harta turistică.

Sindromul izolării


Pe de altă parte, istoricul Mihai Căstăian spune că e vorba de un sindrom ciudat al izolării, care se regăseşte şi în cazul celor două biserici fortificate din Orăştie, ambele închise pentru publicul larg. „Avem şi aici de-a face cu aceeaşi mentalitate de popor asediat de la Orăştie, unde saşii şi maghiarii şi-au fortificat bisericile şi s-au refugiat în ele secole la rând din calea invaziilor turceşti. Mă frapează faptul că cel mai vechi lăcaş de cult din piatră, rămas integru în România, nu face parte dintr-un circuit turistic“, mărturiseşte istoricul Căstăian.

Mihai Căstăian, istoric: „Mă frapează faptul că cel mai vechi lăcaş de cult din piatră, rămas integru în România, nu face parte dintr-un circuit turistic.“

INDIFERENŢĂ

Proprietarii nu vor să facă program de vizită

Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Hunedoara susţine că a încercat să introducă rotonda de la Geoagiu în circuitul turistic. „Nu avem o colaborare foarte bună cu Eparhia Reformată a Ardealului. Nu am reuşit să-i facem să înţeleagă că există o lege prin care sunt obligaţi să asigure un program zilnic de vizitare. În plus, nu înţeleg că ar face rost de bani din taxa de intrare“, spune consilierul Călin Cornea. Istoricul Gheorghe Petrov este şi mai vehement. „Eparhia Reformată a concesionat zona Asociaţei Tinerilor Creştini-Reformaţi. Noii administratori sapă gropi, descoperă morminte, ascund rămăşiţele. Este o bijuterie arhitecturală acea rotondă şi este unică în România. Păcat că habar nu are nimeni de ea“, povesteşte Gheorghe Petrov, adăugând că toate demersurile sale către autorităţi s-au lovit de un zid de tăcere.