Să vedem ce publica „Realitatea ilustrată” din 27 iulie 1933, după întâlnirea, undeva în Budapesta, cu eroul nostru:

Iată pe celebrul specialist în studiul religiunilor, unul din cei 11 europeni cari au ajuns să pătrundă în oraşul monachal din Lhassa, faimosul William Mac Gowen.

E profesor de ştiinţe politice la Chicago. Totuş, activitatea lui ştiinţifică s’a concentrat aproape exclusiv asupra studiului comparat al religiilor. Acum e însărcinat cu o misiune din partea Universităţii din Chicago şi străbate Ungaria, Turcia şi Persia, pentru a cerceta originea popoarelor uraloaltaice.

„Fiecare religie pe care am studiat-o m ’a atras atât de puternic, încât pot spune că am devenit adeptul ei. Puţini oameni sunt atât de credincioşi ca mine şi în fiecare religie m ’am absorbit cu totul, încât involuntar, mă consideram ca aparţinând fiecăreia din cele, pe care le-am studiat.

Până în prezent am fost adeptul a 47 de confesiuni religioase şi membru la aproape toate bisericile europene. Împins de o nestăpânită dorinţă de cercetări, am fost la început, presbiterian, luteran şi aş fi vrut să deviu mormon, dar n’am fost admis în sânul acestei biserici.

În anii pe cari i-am petrecut în Asia şi africa, am devenit mahometan, confucianist. Timp de doi ani am slujit ca monah într’o mănăstire budhistă din Lhassa. Datoresc această cinste cărţii mele asupra budhismului în China, apărută in limba japoneză.

Ziua, în care s’a sărbătorit îmbrăcarea mea în straie călugăreşti a fost una din cele mai obositoare, pe care am trăit-o vreodată.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric