Cea mai importantă sarcină post-Trump este restaurarea instituțiilor americane.  S-a spus că „numai adevărul” va salva democrația Americii. La care eu aș adăuga și corecția „și reconstrucția instituțiilor noastre”. Fiindcă, pe lângă tot ce a mai făcut el, Donald Trump a erodat grav funcționalitatea guvernului în cursul președinției sale.

De fapt, așteptarea ca toate acestea să fie îndreptate dintr-o trăsătură de condei pe 20 ianuarie, ca și cum ultimii patru ani ar fi fost doar un nefericit interregn, e greșită.

Actuala administrație a operat mai multe schimbări care pot fi dificil de anulat de către viitoarea administrație. Unele dintre aceste modificări sunt cât se poate de vizibile – cum ar fi măsurile fostului secretar de stat Mike Pompeo în privința Taiwanului, Iranului și Cubei.

Dar unele dintre cele mai flagrante au avut loc preponderent departe de ochii publicului, transformând controlul asupra armatei și mecanismele drepturilor civile și implantând în birocrația americană persoane numite de Trump.

Într-unul dintre exemple, dl Trump a căutat să erodeze independența instituțiilor federale prin adoptarea în octombrie a unui decret executiv care creează o nouă „clasă F” de funcționari publici, aceștia putând fi numiți în posturi pentru care protecțiile uzuale legale au fost eliminate. Ceea ce-i supune riscului de a fi concediați discreționar – și substituiți cu indivizi numiți politic. În esență, decretul a aruncat la gunoi conceputul de forță de muncă federală non-politizată.

Cea mai importantă sarcină post-Trump este restaurarea instituțiilor americane

Americii nu-i va fi ușor să corecteze cursul. Dl Trump a provocat daune semnificative integrității, sistemelor și structurilor guvernului federal. Ele riscă să devină o moștenire pe termen lung dacă nu vom examina cu atenție modul în care au fost subminate instituțiile americane și cum putem împiedica să se mai întâmple același lucru.

Nu e suficient să învinovățim indivizi. Avem nevoie de o comisie apolitică, similară Comisiei Hoover din 1947 – care a cercetat cum putea fi reorganizată ramura executivă pentru a face față provocărilor postbelice – sau Comisiei 9/11 – care a așezat fundația necesară restructurării serviciilor secrete, poliției de frontieră și altor instituții polițienești.

Ambele comisii au sesizat deficiențe cruciale și au oferit soluții practice care au și fost adoptate. Astăzi, dacă se preferă un efort mai concentrat, comitete bipartide ale Congresului, în colaborare cu Biroul Răspunderii Guvernamentale, pot cerceta cele mai afectate instituții și pot recomanda măsurile necesare pentru restaurarea lor.

Administrația Trump a afectat tot

Este foarte mult de muncă, întrucât aproape toate instituțiile guvernamentale au fost afectate de președinția dlui Trump.

La Agenția de Protecție a Mediului (EPA), peste 1.000 de angajați au plecat sau au fost forțați să plece în primele 18 luni ale administrației Trump. EPA s-a apucat apoi să anuleze reguli, călcând în picioare studii și date științifice.

La Departamentul Justiției, procurorul general William Barr s-a făcut luntre și punte pentru a-l proteja de anchete pe președinte și cercul lui intim, favorizând în schimb investigarea adversarilor lui politici. Demnitarii care au pus întrebări au ajuns să demisioneze, cum a fost șeful secției pentru fraude electorale, sau au fost concediați, cum s-a întâmplat cu procurorul districtului sudic din New York.

La nivelul instituțiilor de securitate națională, postul de director național al serviciilor de informații a fost politizat în așa măsură încât integritatea rapoartelor instituției a ajuns să fie contestată fățiș.

Inspectorii generali ai Departamentului de Stat, Pentagonului și comunității de informații, însărcinați să detecteze fraude și abuzuri, au fost toți concediați. Grupul operativ inter-instituții pentru pandemie a rămas adesea tăcut în fața denaturărilor promovate de președinte în legătură cu pandemia, în vreme ce lipsa transparenței la ședințele la nivel înalt a obstrucționat lupta Americii cu virusul.

Trump a vrut să saboteze serviciul poștal

Am mai putea adăuga și intenția dlui Trump de a sabota serviciul poștal înainte de alegeri pentru a împiedica votul prin corespondență; presiunea pusă de Departamentul Securității Interne pe guvernele statale în cursul protestelor Black Lives Matter; mutarea din Washington a cercetătorilor Departamentului Agriculturii pentru a li se putea influența rapoartele; utilizarea Departamentului Educației pentru a restrânge drepturile transsexualilor și ale victimelor agresiunilor sexuale.

Aceste perturbări instituționale au avut consecințe reale. Ajutoarele externe au fost folosite pentru extorcarea de favoruri politice. Norme de protejare a mediului vizând comunitățile au fost abrogate. Sistemul electoral a fost subminat. La asaltul asupra Congresului, Garda Națională a fost mobilizată tardiv. Și 400.000 de americani au murit de Covid-19 până la momentul în care dl Trump a părăsit funcția.

Nu putem trece mai departe și să întoarcem pur și simplu pagina

Răul făcut instituțiilor noastre este improbabil să fie reparat doar prin instalarea unui lider politic care respectă funcțiile guvernului. Trebuie să existe o evaluare aprofundată și o tragere la răspundere. În caz contrar, cum va putea fi poporul american sigur că statul de drept, transparența și știința nu vor fi ignorate din nou?

America trebuie să aibă convingerea că deține instituțiile guvernamentale care îi vor putea ține piept oricărui președinte viitor ce ar putea fi tentat să-i calce pe urme dlui Trump. E dificil de văzut cum altfel ar putea supraviețui intactă democrația noastră.

Articol de Michael McKinley (fost ambasador american în Brazilia și Afganistan; a demisionat din funcția de consilier superior al secretarului de stat al SUA în 2019)

Traducere: Andrei Suba/asuba/cciulu