Legea salarizării va intra în plenul de luni al Senatului pentru dezbatere și vot. Chiar dacă părerile sunt împărțite în partidele din Opoziție în legătură cu acest subiect, mare parte dintre aleși consideră că proiectul de lege va trece de Senat și Camera Deputaților deoarece coaliția de guvernare vrea ca legea să intre în vigoare de la 1 iulie, au spus surse parlamentare, pentru EVZ.

Surse din PNL au explicat, pentru EVZ, că deși Legea are foarte multe hibe, ea va trece fără probleme de plenul Senatului de astăzi. Cu câteva excepții, senatorii PNL înclină să voteze pentru proiectul de lege. De asemenea, așteptările sunt ca pe 29 mai să Legea să ajungă la Comisia de muncă a Camerei Deputaților și apoi în următorul plen al deputaților, la vot final. Camera Deputaților este for decizional pe acest proiect de lege. 

Liberalii nu vor cotesta legea la CCR. Vor pasa, în ultimă instantă, această sarcină președintelui Klaus Iohannis, au adăugat surse din PNL, pentru EVZ.

Plenul Senatului este programat să înceapă luni, la ora 16.00, dar dezbaterea și votul asupra Legii salarizării ar putea să se lungească, din cauza că raportul Comisiei de muncă, pe baza căruia se va vota nu este încă finalizat, au explicat surse PNL, pentru EVZ.

Aleșii PMP încă nu au decis ce vor face la votul din plenul Senatului și al Camerei Deputaților, dar și în interiorul acestei formațiuni părerile sunt împărțite, au spus, EVZ, surse din partid.Și între parlamentarii USR  părerile sunt împărțite, deși ponderea de avota împotrivă este mai mare ca în PNL. Unii aleși se gândesc să atace la CCR, dar așteaptă să vadă forma finală a Legii salarizării.

Și între parlamentarii USR  opiniile diferă. Totuși la acest partid ponderea de a vota împotrivă este mai mare ca în PNL. Unii aleși USR se gândesc să atace la CCR, dar așteaptă să vadă forma finală a Legii salarizării, au precizat, pentru EVZ, surse ale formațiunii. 

Senatorii din Comisia de muncă au adoptat, joi seara, raportul asupra proiectului, după trei zile de dezbateri şi mai bine de 25 de ore petrecute în şedinţă.

Faţă de forma depusă de PSD în Parlament, raportul Comisiei conţine unele modificări, în principal privind creşteri salariale. Astfel, a fost adoptat un amendament propus de PNL şi UDMR prin care au fost majorate cu 1.450 lei indemnizaţiile tuturor primarilor şi viceprimarilor de oraşe din România, mai puţin pe cele ale primarului şi viceprimarilor generali al Capitalei şi cele ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene.

Au fost majorate cu 15% începând cu 1 ianuarie 2018 şi salariile angajaţilor din serviciile deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Mediului, cu 10% cele ale personalului de specialitate al Consiliului Legislativ şi cu 15% salariile angajaţilor Agenţiei Naţionale de Integritate care lucrează cu informaţii clasificate.

Salarii mai mari vor avea şi angajaţii ANAF, parlamentarii afirmând că în proiectul iniţial a existat o "eroare materială", pentru că aceşti bugetari nu erau introduşi în grila de salarizare a administraţiei publice centrale. Amendamentul adoptat înseamnă o majorare cu aproximativ 3.000 de lei pentru funcţiile de conducere şi între 100 de lei şi 1.800 de lei pentru funcţiile de execuţie. Majorările au venit după o serie de proteste ale angajaţilor ANAF.

O altă schimbatre este legată de sporul de 15% pentru persoanele cu handicap, care va fi acordat tuturor categoriilor.

În Comisia de muncă a Senatului au fost adoptat şi mai multe amendamente de majorare a salariilor din familia ocupaţională de funcţii bugetare ”învăţământ”, astfel încât un director general administrativ al universităţii va avea un salariu cuprins între 11.003 şi 14.477 lei, la fel ca decanul, iar secretarul şef al universităţii va avea salariu de pro-decan, cuprins între 10.037 şi 12.459 lei.

Comisia de muncă a Senatului a introdus și o nouă funcţie,cea de administrator şef facultate, care va avea, în 2022, un salariu cuprins între 6.580 şi 7.546 lei.

Au fost adoptate modificări şi pentru personalul din Apărare.  Un amendament votat spune că, în caz de deces al unui militar sau poliţist, urmaşii să primească echivalentul a 12 salarii sau solde ale celui decedat, indiferent de vechimea în muncă a respectivului. În prezent, urmaşii celor care au peste 25 de ani vechime, primesc un ajutor cuprins între 15 şi 20 de solde.

La propunerea ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, Comisia a eliminat şi articolul din legea salarizării care prevedea suspendarea, până în 2019, a actualizării pensiilor speciale în funcţie de majorarea salariilor, astfel încât măsura va rămâne în vigoare.