Președintele Klaus Iohannis se consultă cu partidele pe tema finanțării campaniilor. EVZ prezintă marile hibe din acest domeniu

Raportul GRECO, structură a Consiliului Europei, a ajuns, încă din 2011, la concluzia că „finanțarea partidelor politice este o zonă gri în România (...) iar informațiile disponibile nu reflectă nici pe departe situația reală a partidelor politice”. Cu toate astea, nu s-a schimbat nimic esențial în acest domeniu. Astăzi, președintele Klaus Iohannis a chemat partidele la consultări pe tema finanțărilor.

Staff-ul de campanie, plătit de la stat

Finanțările ilegale ale partidelor românești depășesc 30% din sumele contabilizate oficial, apreciază experții anticorupție angajați de Consiliul Europei. „Discuțiile au arătat că sunt folosite multe tehnici de finanțare ilegală” se arată în document, care prezintă și aceste tehnici.

● „Crearea unor posturi fictive (inclusiv în Parlament sau în Primăria Capitalei)”, scrie în raport. Concret, experții anticorupție au subliniat că unii dintre colaboratori din campania electorală erau angajați fictiv în aparatul de stat.

● „Cumpărarea de sprijin de la susținători influ enți (în schimbul unor responsabilități publice și contracte de afaceri ulterioare)”.

● „Finanțări publice atribuite direct către structurile de partid de la nivel local fără ca acestea să le fi cerut”. GRECO se referă de fapt la banii rulați prin fundațiile partidelor, finanțate prin contracte cu autoritățile locale.

Media, folosită la șantaj

● „Crearea unor structuri în legătură cu partidele pentru a masca originea reală a veniturilor sau pentru a strânge fonduri suplimentare, pentru a abuza de avantaje publice, a șantaja mari societăți comerciale etc”. GRECO se referă la structuri de presă care apar în campanii doar pentru a fi folosite în acea perioadă.

● „Este evident că anumiți factori constituie o provocare suplimentară (concentrarea presei în mâinile partidelor politice sau ale membrilor aflați la conducere, tendința crescândă a oamenilor de afaceri de a fi și politicieni, care își utilizează poziția pentru a și finanța activitățile politice în moduri ilicite sau contestabile)”. Oxford Analytica arăta, încă din 2009, că presa din România a devenit parte a bătăliei pentru putere.

Experții anticorupție au constatat și situații comice, în care unii lideri politici migrau de la un partid la altul, luând cu ei și arhivele financiar- contabile. Partidele ar trebui să păstreze această documentație pentru o perioadă de zece ani, dar nici măcar Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) nu păstrează mai mult de șase luni aceste arhive.

Audit independent

În 2013, GRECO a evaluat din nou situația finanțării partidelor din România și a constatat că cea mai mare parte a recomandărilor făcute anterior au fost „parțial” îndeplinite. GRECO și-a întemeiat însă aprecierile pe un proiect de lege care urma să fie adoptat, ceea ce nu s-a mai întâmplat. De exemplu, proiectul prevedea ca, pentru mai multă transparență, partidele politice să își depună rapoartele financiare detaliate anual, în termen de 15 zile de la înregistrarea acestora la autoritățile fiscale. AEP urma să publice aceste situații financiare pe site- ul său în termen de 5 zile de la primire. În plus, GRECO dorea „un audit independent” al situației financiare a partidelor.