După articolele critice din EVZ, demnitarul liberal a trecut fără ezitări la insultarea ziariştilor, acuzându-i că răspund unor comenzi politice.
Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, a transmis cotidianului „Evenimentul zilei“ o replică neobişnuit de agresivă, fiind vizibil enervat de articolul „Riscograma Nicolăescu e bolnavă la cap“. Demnitarul liberal sugerează că ziariştii de la EVZ sunt proşti şi simpli executanţi ai indicaţiilor lui Traian Băsescu. Numele preşedintelui nu apare în dreptul la replică, Nicolăescu referindu-se la acesta ca la un „om“ care a strâns în jurul său o adunătură de frustraţi şi incompetenţi. „Evenimentul zilei“ a cerut opinia mai multor specialişti în comunicare, pentru a afla dacă gestul lui Nicolăescu este unul normal sau îi aparţine unui cetăţean pe care l-au lăsat nervii. Teodorescu: „O replică fundamental inutilă“ Bogdan Teodorescu, profesor de marketing la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, nu e de acord cu discursul ministrului liberal: „Niciodată un astfel de limbaj nu va avea succes împotriva unei persoane care nu este cumulant de voturi - aşa cum sunt jurnaliştii. Domnul ministru şi-a descărcat nervii şi frustrările împotriva cui nu trebuie: nişte ziarişti cvasinecunoscuţi. Este ca şi cum ai polemiza cu portarul de la bloc, prin această comparaţie nedorind să-i jignesc pe cei de la «Evenimentul zilei». Replica lui Eugen Nicolăescu a fost imorală şi fundamental inutilă. Dacă jurnaliştii au greşit, ministrul trebuia să le explice unde, nu să trimită un pamflet“. Cristian Pîrvulescu: „Dacă bine comunici, bine primeşti“ „Există şi lucruri bune în programul ministerului, cum ar fi radiografia stării de sănătate a populaţiei, radiografie care pare să fie îngrijorătoare“, susţine Cristian Pîrvulescu, analist politic. „Concluziile pot duce la elaborarea unor politici publice. Dacă vrei să comunici opiniei publice părţile pozitive, atunci este obligatoriu să colaborezi cu presa. Ca instituţie, trebuie să-ţi transformi neprietenii în prieteni şi aliaţi, în beneficiul proiectelor tale. Dacă bine comunici, bine primeşti. Un asemenea tip de comunicare este inadmisibil şi contraproductiv.“
Nici Corina Creţu, europarlamentar şi fost purtător de cuvânt al preşedintelui Ion Iliescu, nu agreează demersul demnitarului liberal: „Acesta nu este un mod în care o instituţie a statului să comunice cu ziariştii. Eu am evitat - şi nici nu este stilul meu -, cât am fost purtător de cuvânt al administraţiei prezidenţiale, astfel de reacţii. Uneori ai parte şi de ostilitatea jurnaliştilor, dar ăsta nu e un motiv să cobori standardul, asta nu înseamnă că trebuie să ne înjurăm sau să facem referiri la dotări intelectuale. Un ministru sau un alt funcţionar al statului nu trebuie să uite că nu reprezintă un om, ci o instituţie a statului. Comentariile arată o înverş unare care nu trebuie să existe din partea unei instituţii a statului şi nu se întâlnesc în alte ţări“.
„RISCOGRAMA NICOLĂESCU“
Alba-neagra declaraţiilor Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, susţine că scopul Programului de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei nu este acela de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, ci strict acela de mobilizare a românilor pentru a merge la medic. Ministrul şi-a schimbat radical opinia după ce EVZ a relatat că partea de cercetare a programului a fost concepută eronat. Cităm mai jos din documentele oficiale care îl contrazic pe ministrul Nicolăescu.
Scrisoarea lui Nicolăescu către români
„Stimată Doamnă / Stimate Domn,
Sănătatea dumneavoastră este cea mai importantă!
Acesta este fundamentul reformei iniţiate de Ministerul Sănătăţii Publice care caută cele mai bune soluţii pentru a construi un sistem sanitar aproape de pacient. De aceea, este necesar să ştim exact care este starea de sănătate a populaţiei. În acest scop am lansat Programul de Evaluare a Stării de Sănătate a tuturor cetăţenilor României.“
Scrisoarea lui Nicolăescu către medici
„Stimată doamnă doctor / Stimate domnule doctor,
Vă mulţumim pentru participarea dumneavoastră la realizarea programului şi sperăm ca după finalizarea acestuia să deţinem informaţiile necesare pentru a reforma fundamental politicile în domeniul sănătăţii, atât în ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare şi umane necesare, cât şi în ceea ce priveşte adaptarea structurilor sanitare existente la nevoile reale ale populaţiei României.“
Informaţii de pe site-ul Ministerului Sănătăţii
„Scopul programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei lansat pe 1 iulie este tocmai acela de a afla care sunt afecţiunile de care suferă românii. În funcţie de rezultatele acestei evaluări se vor planifica sectoarele în care vor fi cheltuiţi banii în sistemul de sănătate în următorii ani.“ (Informaţii de presă oferite jurnaliştilor)
Norme Metodologice ale ESSP
1. Scop: a) cunoaşterea ponderii în populaţie a factorilor determinanţi pentru bolile cu impact major asupra stării de sănătate a acesteia, diagnosticarea precoce şi monitorizarea acestor boli pentru evitarea deceselor premature;
2. Obiective: f) realizarea riscogramei colective şi stabilirea structurii morbidităţii generale şi specifice, pe grupe de vârstă, dinamica şi tendinţele acesteia (...) urmare centralizării şi prelucrării, la nivel naţional, a datelor obţinute în urma evaluării stării de sănătate a populaţiei în cadrul programului. ( Mihaela Năftănăilă , Marius Drăghici)
CAMPANIA „CUM DAI ŞPAGĂ“
„Atenţiile“ pentru doctori s-ar putea da numai după tratament 
Oficialii Colegiului Medicilor din România (CMR) intenţionează să declanşeze o campanie împotriva doctorilor care condiţionează actul medical şi susţin că este legal ca pacienţii să recompenseze medicul la finalul unei proceduri medicale. Şpăgile primite de doctori sunt considerate însă de organizaţiile neguvernamentale drept corupţie. Medicii, pe de altă parte, propun organizarea unei greve care să ducă la rezolvarea acestei situaţii.
„Consider că o campanie care spune să nu dai şpagă este ineficientă. Mai eficientă ar fi o campanie împotriva condiţionării actului medical, pe care intenţionă m să o facem. O să propun o discuţie în Consiliul Naţional să facem o strategie să vedem dacă putem duce la capăt o asemenea campanie“, ne-a declarat preşedintele CMR, Vasile Astărăstoae. Primirea de bani sau de cadouri nu este incriminată de deontologia medicală.
Grevă după model franţuzesc
„Este opţiunea pacientului să facă ce vrea, este liber şi are acest drept (nu obligaţie) să recompenseze medicul după terminarea actului medical. Opinia mea, nu a Colegiului Medicilor, este că doctorul nu ar trebui să accepte bani înainte sau în timpul actului medical, lucru reglementat acum trei ani prin Codul deontologic al cadrelor medicale.“
Organizaţia Transparency International respinge o eventuală lege prin care să se stabilească câţi bani pot plăti pacienţii doctorilor. „Cetăţenii plătesc deja asigurări de sănătate prin care au dreptul la serviciile medicale, de aceea medicii nu au dreptul să primească beneficii de la pacienţi pe lângă salariu“, spune Victor Alistar, director executiv al organizaţiei TI România.
Şeful Colegiului Medicilor de la Cluj, medicul Mircea Bărsan, care a lansat de altfel această dezbatere, spune că ar trebui să se găsească rapid o soluţie ca medicii să fie plătiţi mai bine, având în vedere riscurile mari pe care şi le asumă. „Ori rezolvăm problema salariilor, ori reglementăm «atenţiile» oferite de pacienţi doctorilor“, se revoltă medicul, care propune organizarea unei greve, asemenea medicilor francezi. Chirurgul Alin Apostol propune salarizarea medicilor în funcţie de performanţă. „Ar trebui dezvoltat sistemul coplată, iar noi, doctorii, ar trebui să fim plătiţi în funcţie de performanţe“, spune el. REGLEMENTĂRI Cum este în alte ţări „Atenţiile“ către doctori sunt permise şi în alte ţări, dar în anumite limite. „În Franţa, Germania, SUA poţi să laşi un buchet de flori sau 15-20 de euro, dar acolo este altceva. Serviciile medicale care nu sunt acoperite de sistemul public, prin asigurări, sunt rezolvate de poliţele private“, spune Cristian Vlădescu. O altă formă de recompensă este sistemul de coplată, existent în mai multe spitale de stat din Europa: pacientul plăteşte o parte din operaţie, restul fiind acoperit de stat.
Recomandările noastre
