Interceptările telefonice din dosarele de corupție instrumentate de DNA au fost efectuate, până la decizia CCR, de către specialiștii de la Centrul Tehnic de Securitate. Acolo se află singura Platforma Tehnică Unică, epicentrul ascultărilor din România, conectată direct la toate structurile de Siguranță Națională: DNA, DIICOT, MAI, MAE și MApN

Pe fondul disputelor apărute pe tema interceptărilor, unele dintre acestea fiind contestate de experți, precum Cătălin Grigoraș, singurul expert pe voce și vorbire independent din România, specialiștii SRI susțin că nu există un suport original al înregistrărilor efectuate pe parcursul unei anchete, solicitat, de multe ori, de către avocați în instanțe și că nu se poate modifica conținutul unei astfel de interceptări. Unii dintre specialiști și-au exprimat, însă, rezerva în privința altor beneficiari ai interceptărilor, care pot folosi tehnica SRI ca să efectuează înregistrări.

Singura platformă de ascultare

Pentru a lămuri această dilemă, „Evenimentul zilei” a făcut o trecere în revistă a tehnicii și a modului în care se fac interceptările la Centrul Tehnic de Securitate din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI). Acolo, se află Platforma Tehnică Unică, epicentrul ascultărilor din România, conectată direct la structurile de Siguranță Națională: DNA, DIICOT, MAI, MAE și MApN.

Tehnica de interceptare care stă la baza multor dosare de corupție și de siguranță națională a fost achiziționată în perioada anilor 1998-2000. Este vorba despre echipamente de proveniență străină, dar care folosesc un soft româneasc, realizat de o unitate specializată a SRI.

În urmă cu 14 ani, au vrut și MAI, prin DIPI – fosta „Doi și-un sfert” și Direcția de Operațiuni Speciale (DOS) ori SPP-ul să achiziționeze echipamente asemănătoare. Însă, în anul 2002, s-a hotărât ca sistemul SRI să fie dezvoltat pentru a fi folosit, în egală măsură, pentru toți ceilalți beneficiari ai interceptărilor. „Centrala” SRI găzduiește ascultările prin fibră optică, prin telefonie mobilă și prin internet cerute de celelalte autorități și le transmite beneficiarilor, adică structurilor de parchet, poliție, sau armată fără a le asculta, în lipsa unui mandat.

Înregistrările se șterg automat

Chiar și după decizia CCR, din martie 2016, prin care judecătorii Curții Constituționale au stabilit că SRI nu este organ de urmărire penală și i s-au interzis interceptările în cazuri de urmărire penală, platforma de la Centrul Tehnic de Securitate este folosită de ofițerii DIPI și DOS în anchetele DNA și DIICOT pentru simplul fapt că nu există alta. Softul este programat să păstreaze îngregistrările timp de 14 zile (zece zile lucrătoare) după care se șterge automat. În acest timp, ele sunt stocate pe CD-urile care ajung la instanțe. În anumite cazuri, se poate arhiva o înregistrare până la 60 de zile.

Înregistrarea infractorilor pe mandat de siguranță națională

În urma deciziei CCR, SRI este abilitat să intercepteze doar pe mandate de siguranță națională, precum amenințări teroriste. Totuși, dacă în timpul acestei interceptări se obțin informații legate de trafic de droguri sau de persoane, de exemplu, și acele interceptări sunt considerate probe în instanță. În acest caz, informațiile obținute pe baza mandatului de siguranță națională pot fi desecretizate, parțial, și puse la dispoziția magistraților. Interceptările se fac pe servere diferite, pentru fiecare operator de telefonie în parte.

Cum se blochează un intrus

Referitor la posibilele modificări ale conținutului înregistrărilor, specialiștii SRI susțin că nu se poate face acest lucru deoarece accesul la o interceptare nu stă la mâna unui singur om. Softul blochează orice tentativă de penetrare din exterior, dar și din interior iar dispozitivul de ascultare se oprește. Apoi, se verifică cauza și se repornește.

Sistemul înregistrază orice întrerupere și repornire a dispozitivului care „citește” telefonul cuiva, pe timpul unui mandat de ascultare. Se poate ca, într-o perioadă de zece zile din mandat, să se oprească sesiunea de ascultare și, apoi, să se revină asupra țintei, interceptările nefiind continue. De aceea, susțin specialiștii SRI, pot apărea ore și minute distincte, în funcție de cum sunt efectuate înregistrările.

Peste o mie de solicitări respinse

Ofițerul SRI care preia o informație ce necesită mandat de interceptare o prezintă șefului său. De acolo, informația este prezentată departamentului juridic unde se stabilește dacă nu se încalcă legea. Nivelul de decizie al SRI, adică directorii, pot aproba și transmite la procurorul general. Acesta, la rândul lui, transmite propunerea unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). În aceast circuit, în ultimii trei ani, au fost respinse în jur de o mie de astfel de solicitări.

Aprobarea unui mandat de interceptare se poate face în funcție de urgența operațiunii și poate dura de la două ore până la câteva zile. La finalul perioadei de ascultare, CDul cu înterceptările se transmit judecătorilor care au emis mandatele, iar fiecare fișier care ajunge în instanță poartă amprenta electronică a SRI.

Un expert acuză: înregistrările au fost modificate

Un raport de expertiză prezentat de luju.ro, realizat de fostul director al INEC, Cătălin Grigoraș, singurul expert pe voce și vorbire independent pe care îl are România, arată că sesiunile de interceptare audio/video efectuate de SRI, de la dosarul instrumentat de DNA în care fostul judecător Stan Mustață a fost condamnat la 10 ani și opt luni de închisoare, sunt incomplete, fișierele nu sunt originale, nu sunt nici duplicate după cele autentice, prezintă urme de editare computerizată sub formă de inserare a contoarelor de dată și timp, precum și recompresie distructivă și ireversibilă a imaginilor și conțin urme de ștergeri ale sunetului. „Procedeul de comprimare audio distructivă și ireversibilă a probelor se justifică decât dacă persoanele care au efectuat înregistrările presupus originale urmăresc obstrucționarea expertizării înregistrărilor prezentate ca probe”. Acesta susține că s-au efectuat modificări pe mai multe înregistrări, înainte de codarea fișierului.

Sistemul a fost dezactivat timp de șapte ore

O situație aparte s-a înregistrat în ziua în care a intrat în vigoare decizia Curţii Constituţionale. Pe data de 15 martie, între orele 7.00 și 14.00 nu au mai fost făcute interceptări în dosarele penale. În acest interval de timp, a fost deazctivată aparatura de ascultare. Sistemul de la Centrul Tehnic de Securitate a funcţionat în mod corespunzător, doar că au fost oprite toate interceptările pentru ca polițiștii judiciariști de la DNA, DIICOT sau alte parchete să poată prelua activitatea de ascultare, să reia de la zero interceptările și să le înregistreze. Întreruperea nu a afectat, însă, interceptările făcute pe baza de mandatelor siguranţă naţională, care sunt făcute exclusiv de SRI, dar criminali, violatori, traficanți de droguri au putut scăpa de urmărirea convorbirilor telefonice.