International
Ce scrie presa rusă despre noul premier al României. TASS scoate în evidență vulnerabilitățile Guvernului Niculescu
Sursa: Inquam photos/Ocrav Ganea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Agenția rusă de presă TASS a prezentat profilul noului premier al României, Luca Niculescu, și principalele momente ale crizei politice care a durat cinci luni. Materialul analizează negocierile dintre partide, experiența profesională a șefului Guvernului și dificultățile care ar putea afecta stabilitatea noului cabinet.
Agenția atrage atenția și asupra dificultăților pe care le-ar putea întâmpina noul cabinet, în condițiile în care partidele au ajuns cu greu la un compromis politic. „observatorii politici locali se îndoiesc că guvernul Niculescu va avea succes, întrucât în România persistă disensiunile între partide, iar fragilul compromis prin care s-a obţinut susţinerea acestui cabinet a fost încheiat cu mari eforturi”.
Parlamentul a votat învestirea Guvernului Niculescu
La 20 octombrie 2026, Parlamentul României a votat învestirea lui Luca Niculescu în funcția de prim-ministru. În vârstă de 55 de ani, acesta a obținut sprijinul a 280 de deputați și senatori pentru programul și componența cabinetului, peste pragul de 233 de voturi necesare.
Potrivit prezentării publicate de TASS, învestirea noului guvern ar putea pune capăt crizei politice începute în aprilie 2026. Niculescu, care nu este membru al unui partid politic, a fost al patrulea candidat desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier.
Tentativele anterioare de formare a unui guvern au eșuat din cauza divergențelor dintre principalele formațiuni politice și a dificultăților de a ajunge la un acord privind viitoarea guvernare.
Criza politică a început după destrămarea coaliției de guvernare
TASS plasează începutul crizei în aprilie 2026, când coaliția formată după alegerile de la sfârșitul anului 2024 a început să se destrame. Din alianța guvernamentală făceau parte Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Social Democrat (PSD), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și deputați independenți.
Pe 20 aprilie, PSD a anunțat că nu îi va mai acorda sprijin premierului Ilie Bolojan, numit în funcție în iunie 2025, și că se retrage din coaliție. Nemulțumirile social-democraților erau legate de măsurile de austeritate adoptate de guvern și de „lipsa unui dialog real între parteneri”.
Liderul AUR, George Simion, a susținut organizarea alegerilor anticipate, însă președintele Nicușor Dan s-a opus acestei variante. Trei zile mai târziu, șase miniștri și vicepremierul susținuți de PSD și-au depus demisiile.
Ilie Bolojan a rămas în funcție, iar guvernul a trecut la statutul de cabinet interimar, cu atribuții limitate.
Pe 28 aprilie, PSD și mai multe formațiuni naționaliste au depus o moțiune de cenzură împotriva Executivului. Bolojan a avertizat atunci că plecarea guvernului ar putea genera haos economic și ar pune în pericol aproape 30 de miliarde de euro din fondurile europene asociate Planului Național de Redresare și Reziliență.
La 5 mai, moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi, depășind pragul necesar. O zi mai târziu, PNL a anunțat că refuză să negocieze formarea unei noi coaliții și că trece în opoziție, atribuind PSD responsabilitatea pentru criza politică. Nici USR nu a mai acceptat colaborarea cu social-democrații.
Nicușor Dan a încercat să găsească un premier acceptat de partide
După căderea guvernului Bolojan, președintele României a început o serie de consultări pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Potrivit TASS, dificultatea principală a constat în obținerea sprijinului parlamentar necesar, respectiv cel puțin 233 de voturi din totalul de 495 de parlamentari.
Printre persoanele propuse anterior s-au numărat europarlamentarul Eugen Tomac, fostul prim-vicepreședinte al PNL Adrian Veștea și europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan. Aceste tentative nu au dus la formarea unui guvern.
Pe 5 octombrie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și diplomat fără apartenență politică. TASS amintește că Niculescu fusese respins anterior de PSD și UDMR, în luna septembrie.
Agenția rusă îl descrie drept un „tehnocrat clar şi sistematic”, cu o orientare prooccidentală. Totodată, materialul menționează că legăturile istorice ale familiei sale cu PNL nu înseamnă că acesta are în prezent o afiliere politică.
Noul premier a cerut un acord politic pentru prioritățile României
Pe 12 octombrie, Luca Niculescu le-a propus liderilor partidelor să încheie un acord politic pentru atingerea unor obiective considerate prioritare. Printre acestea se numără revizuirea bugetului pentru anul 2026 și adoptarea bugetului pentru 2027.
Potrivit prezentării TASS, România riscă să piardă statutul de țară cu potențial ridicat de investiții, în condițiile în care agențiile de rating urmează să publice noi evaluări la începutul anului 2027.
Materialul amintește că România a pierdut deja peste 500 de milioane de euro din fondurile europene, pe fondul reformelor care nu au fost duse la capăt în anii anteriori. Deficitul bugetar pentru 2025 a ajuns la 7,9% din PIB, iar ținta pentru 2026 este de 7,6%, în condițiile în care limita de referință stabilită la nivelul Uniunii Europene este de 3%.
Liderii PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, și-au exprimat sprijinul pentru noul premier. Printre prioritățile susținute de cele două formațiuni se numără elaborarea bugetului de stat până la 1 decembrie 2026, respectarea țintelor de deficit, menținerea investițiilor, indexarea pensiilor și reforma administrativ-teritorială.
TASS menționează și că PSD a obținut 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale. PNL a anunțat că va susține cabinetul Niculescu, dar nu va intra într-un guvern alături de social-democrați.
De cealaltă parte, George Simion l-a numit pe noul premier „marionetă”.
Programul de guvernare include măsuri economice și reforme administrative
Pe 15 octombrie, Luca Niculescu a prezentat programul de guvernare și lista miniștrilor propuși. Documentul cuprinde mai multe direcții de acțiune, de la relansarea economiei până la modernizarea infrastructurii militare.
Printre obiectivele prezentate se află:
- relansarea creșterii economice;
- indexarea pensiilor în 2027;
- reluarea discuțiilor privind noua lege a salarizării unitare;
- modernizarea și extinderea infrastructurii militare potrivit standardelor NATO;
- adoptarea strategiei de securitate internă pentru perioada 2027-2031;
- combaterea traficului ilegal de droguri și a criminalității informatice;
- reformarea sistemului de sănătate, inclusiv prin reorganizarea spitalelor pentru creșterea eficienței.
Luca Niculescu provine dintr-o familie cu tradiție politică și comercială
Luca Niculescu s-a născut pe 25 aprilie 1971, la București. Potrivit informațiilor prezentate de TASS, familia sa provine din mediul marilor comercianți din perioada interbelică și a avut legături cu Partidul Național Liberal.
Străbunicul său a fost deputat și ministru al industriei și comerțului în 1918. Printre înaintașii săi s-au numărat și scriitori și jurnaliști.
Interesul pentru limba franceză s-a manifestat încă din copilărie, părinții săi folosind frecvent această limbă. În 1995, Niculescu a absolvit Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar în 1996 a obținut un master în jurnalism european la Centrul Universitar de Formare Jurnalistică al Universității din Strasbourg, Franța.
Noul premier a lucrat peste două decenii în jurnalism
Înainte de a intra în serviciul diplomatic, Luca Niculescu a avut o carieră îndelungată în presă. În 1992, și-a început activitatea la Radio France Internationale, iar în 2000 a devenit redactor-șef al filialei din România.
Între 2005 și 2016, a prezentat emisiuni la The Money Channel, TVR1 și Digi24. În aceeași perioadă, a fost corespondent permanent în România pentru publicații și instituții media franceze precum France Info, Libération și TV5.
În presa românească era cunoscut drept un „francofon convins”. A obținut premiul Asociației Profesioniștilor din Televiziune din România pentru emisiunea „Fără frontiere”, în 2008 și 2011. În 2010, Institutul European din România i-a acordat titlul de „Jurnalistul european al anului”.
Niculescu a fost ambasador în Franța înainte de a deveni secretar de stat
În 2016, Luca Niculescu a trecut de la jurnalism la diplomație. Până în 2022, a fost ambasadorul României în Franța, Andorra și Monaco.
În această funcție, a reprezentat România la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și la Organizația Internațională a Țărilor Francofone, ambele cu sediul la Paris. Între 2019 și 2022, a condus grupul ambasadorilor francofoni din Franța.
Pentru activitatea sa, a primit distincții franceze și românești. Printre acestea se numără Ordinul Artelor și Literelor, în grad de comandor, în 2019, și Ordinul Legiunii de Onoare, în grad de comandor, în 2023. În 2015, a fost decorat și cu Ordinul Meritul Cultural, în grad de cavaler.
Din septembrie 2022, după revenirea în România, Niculescu a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și a coordonat la nivel național procesul de aderare a României la OCDE. Țara are statut de candidat din iunie 2022.
În 2023, România a aderat la Convenția OCDE privind combaterea corupției funcționarilor publici, iar în 2025 a devenit membru asociat al Comitetului OCDE pentru promovarea dezvoltării.
Recomandările noastre
