Sursa foto: Dreamstime.com Noua lege a pensiilor, necesară pentru a elimina inechități și pentru a ține cont de îmbătrânirea populației, va intra în vigoare de la 1 septembrie 2024 cu o mulțime de modificări. Impactul noii legi a pensiilor pe termen imediat este de impact la nivel macroeconomic. Dar nici impactul la nivel microeconomic, la nivelul fiecărui pensionar nu este de neglijat.
Impact suplimentar de peste 33 mld. lei al noii legi
Estimările Consiliului Fiscal indică faptul că cheltuielile de asistență socială sunt proiectate să crească cu 16,7%, în 2025, cu 5,10%, în 2026 și cu 8,9%, în 2027.
„Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în PIB crește, în 2027, comparativ cu 2024, cu 0,76 pp. Această evoluție este influențată semnificativ de noua lege a pensiilor care include o recalculare a pensiilor aflate în plată, în vederea eliminării inechităților. Impactul recalculării este estimat, conform datelor oficiale, la circa 33,1 mld. lei în 2025, 35 mld. lei în 2026 și 36,3 mld. lei în 2027,” arată o analiza Consiliului Fiscal.
Gradul de autofinanțare scade dramatic
În ceea ce privește gradul de autofinanțare al sistemului, acesta se situa la aproximativ 80 la sută în anul 2023, dar pe orizontul de prognoză se înregistrează o cădere abruptă până la 67,2% în anul 2025, nivel apropiat minimului perioadei înregistrat în anul 2016, de 65,4 %. În anii următori gradul de autofinanțare al sistemului se va ameliora marginal față de anul 2025, la finele orizontului de prognoză atingând valoarea de 69,4%.
Ne puteți urmări și pe Google News
Majorarea deficitului sistemului public de pensii în 2024 cu 53,2% și în 2025 cu 55%, ănsă, atingând 3,12% din PIB, „reprezintă un risc fiscal ridicat”, apreciază specialiștii Consiliului Fiscal.
„Un alt indicator care poate arăta o vulnerabilitate la adresa sistemului de pensii publice este raportul dintre numărul efectiv de contribuabili și populația activă (20-64 de ani). România se situează în acest clasament pe ultima poziție, cu o pondere de 48,3% în 2019, față de media UE de 74,3%”, conform datelor Ageing Report ediția 2021. Conform aceluiași raport, și în anul 2025, primul an pentru care a fost efectuată prognoza indicatorilor cu privire la populație, România rămâne tot în coada clasamentului în UE la acest indicator.
Soluții pentru reducerea deficitului la bugetul asigurărilor sociale de stat sunt reprezentate de reașezarea pe baze echitabile a mix-ului dintre impozitarea muncii și impozitarea capitalului, precum și de politici publice pentru diminuarea emigrației, care în România are loc în special pe segmentul de vârstă 20-40 de ani (+42% în anul 2022), de o importanță majoră în asigurarea necesarului de capital uman în anii ce urmează, consideră reprezentanții Consiliului Fiscal.
Schimbări pentru pensionari în noua lege a pensiilor
Ministerul Muncii a venit cu mai multe modificări în noua lege a pensiilor.
Din cele mai importante, reamintim următoarele schimbări:
- aplicarea unei noi formule de calcul, bazată pe principiul contributivităţii;
- acordarea de fracțiuni de punct de pensie pentru fiecare an de facultate, masterat sau doctorat;
- perioada de acordare a pensiei de invaliditate nu mai este considerată asimilată;
- stabilirea vârstei standard de pensionare la 65 de ani;
- stagiul minim de cotizare de 15 ani, iar stagiul complet contributiv este de 35 de ani;
- diminuarea vârstei standard de pensionare pentru persoanele care au lucrat în condiții de muncă speciale și deosebite, în condiții de handicap sau au depășit stagiul complet de cotizare;
- stagiul de cotizare mai mare de 25 de ani va fi răsplătit cu puncte suplimentare pentru vechime;
- acordarea de beneficii pentru mame, în sensul că acestea se pot pensiona mai devreme, în limita unei reduceri maxime de trei ani şi şase luni;
- includerea în formula de calcul a unor sporuri nepermanente pentru care s-au plătit contribuții.
Recomandările noastre
