Că în urmă cu 100 de milioane de ani în locul în care astăzi vedem deșertul Sahara se legănau inclusiv apele unui ocean, știe toată suflarea oamenilor de știință serioși. Dar că acest areal avea să fie declarat recent, prin dovezi indubitabile, cel mai periculos loc de pe Pământ, nu știa probabil decât o mână de oameni.

Cum s-a ajuns însă la această ipoteză uluitoare, pentru că cercetătorii susțin nici mai mult nici mai puțin că, dacă ar fi trăit în acele vremuri, omul n-ar fi rezistat în viață mai mult de cinci minute.

Cea mai cuprinzătoare analiză internațională a fosilelor descoperite în formaţiunile cretacice din sud-estul Marocului, zonă denumită Kem Kem Group, a relevat că trei dintre cei mai mari dinozauri prădători din existența Terrei au trăit și au vânat în regiunea respectivă.

Ce spune doctorul Nizar Ibrahim

Printre aceşti dinozauri se numără Carcharodontosaurus, de peste opt metri lungime, cu fălci enorme şi dinţi-sabie de până la douăzeci de centimetri lungime. Regiunea a fost populată de asemenea de Deltadromeus, un membru al dinozaurilor raptori, cu membrele posterioare lungi şi zvelte, dar şi de reptilele zburătoare Pterozaur şi de prădători asemănători crocodililor.

„Acesta a fost, fără îndoială, cel mai periculos loc din istoria planetei Pământ, un loc în care un călător în timp nu ar rezista prea mult”, a declarat doctor Nizar Ibrahim, profesor asistent de biologie la Universitatea Detroit Mercy din Statele Unite.

Pești enormi

La rândul lui, profesor David Martill, de la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie, coautor al raportului publicat în jurnalul ZooKeys, a explicat că prădătorii aveau la dispoziţie o abundenţă de peşti.

„Locul acesta era plin cu peşti absolut enormi, printre aceştia numărându-se celacant (coelacanth) şi peşti pulmonaţi (dipnoi). Spre exemplu, coelacanth era probabil de patru şi chiar cinci ori mai mare decât coelacanth din prezent”, a detaliat cercetătorul. Mai mult, el a adăugat că în apele de atunci exista un rechin-ferăstrău enorm, de apă dulce, numit onchopristis, cu cei mai înspăimântători dinţi rostrali – ca nişte pumnale zimţate.

Tot e bine că omul n-a prins acele vremuri!