Refuzul de a răspunde prezent unui ordin de încorporare este considerat a fi infracțiune penală. Ce riscă românii care se încadrează la această discuție?

Situația extrem de încordată creată de Rusia în jurul Ucrainei și implicațiile la nivel mondial au redeschis, și în România, subiectul încorporărilor. Serviciul militar poate fi făcut pe bază de voluntariat, atât de bărbați, cât și de femei. Doar în caz de război, de stare de mobilizare, și stare de asediu, armata devine obligatorie pentru bărbați.

Este infracțiune penală refuzul de-a accepta încorporarea

După cum se specifică în Codului Penal din anul 2009, intrat în vigoare în 2014, este infracțiune refuzul unei persoane de a accepta încorporarea în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorități.

Sunt însă necesare etape premergătoare, decise de Președintele României. Potrivit Codului Penal din 2009, intrat în vigoare în 2014, este infracțiune refuzul unei persoane de a refuza încorporarea în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorități.

Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, potrivit stirileprotv.ro.

Regimul stării de asediu se aplică și în cazul unui eventual conflict armat în care România este parte

Chiar dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiție esențială de aplicare a art. 432: să existe „război” ori „stare de asediu”.

În România există deja instituită starea de urgență, prin decretul prezidențial din 16 martie 2020, emis de președintele Klaus Iohannis, din motive sanitare - pandemia de SARS-COV-2.

Starea de urgență a fost instituită de Președintele României, potrivit Administrației Prezidențiale. „în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din Constituția României, republicată și ale art. 3 și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare”

Similar, regimul stării de asediu se aplică și în cazul unui eventual conflict armat în care România este parte, pe teritoriul național.

Potrivit ordonanței de urgență a Guvernului din 1999 citate mai sus, „Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.”