Ce organe vitale ale României poate lovi cancerul european

Raluca Florescu
10 noiembrie 2011, 16:27

"Lipsă de încredere" se cheamă boala de care suferă acum economia zonei euro şi de care trebuie să ne protejăm, înainte să se extindă şi în România, afectând creşterea economică.

Cele mai mari temeri privind posibila influenţă nefastă a situaţiei din Grecia asupra Europei s-au concretizat deja. Dacă acum câteva luni se vorbea despre pericolul contagiunii crizei elene la nivel european, ieri am văzut deja randamentele titlurilor de stat ale Italiei ajungând la niveluri impresionante, de peste 7%. "Frica e contagioasă", a comentat, pentru EVZ, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Dacă va fi să se întâmple, de la frică va pleca noua recesiune a zonei euro şi tot de acolo criza ar putea găsi resorturi să continue şi în România. "Din păcate, nu există acum aşteptări pozitive, ci doar frici din ce în ce mai mari. Nimeni nu mai are încredere să investească", spune Florin Pogonaru. De aici, economia este tot mai slabă, iar dacă zona euro o duce prost, România nu are cum să meargă bine. Canalul creditelor Dacă planul de ajutor pentru Grecia va înainta, atunci băncile vor fi nevoite să repare "greşeala" de a fi împrumutat statul elen. Vor avea nevoie de mai mult capital, care ar putea veni fie prin finanţatori privaţi, fie prin bani publici. Sau, ar putea recurge la o diminuare a business-ului, aşa încât capitalul de care dispun să fie adecvat noilor cerinţe. "Băncile de pe piaţa locală dispun de capitaluri suficiente pentru a face faţă noilor condiţii, şi nu mă aştept ca România să fie foarte afectată de noile prevederi", a spus Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România. Pericolul vine, însă, dinspre grupurile mamă, care ar putea avea nevoie de bani de la filiale pentru a-şi consolida situaţia pe pieţele de origine. "De la începutul crizei, băncile acordă mai greu împrumuturi, în special întreprinderilor mici şi mijlocii. Dar este de aşteptat ca, la un moment dat, să fie o lipsă acută de capital", a comentat preşedintele AOAR. Ce s-ar putea întâmpla cu băncile care nu vor avea fonduri pentru a-şi suplimenta capitalurile? Florin Pogonaru spune că acestea vor fi probabil salvate prin fonduri publice. "Ar fi, însă, regretabil să cheltuim bani pentru aceste bănci care, în mod normal, ar fi trebuit să vină cu capitaluri prin grupurile mamă", a completat acesta. Leul, sub presiune Primul segment din economie care reacţionează la criza zonei euro este cel al pieţelor fianciare. În ultimele două zile, leul aproape că a îngheţat în raport cu euro, la nivelul de 4,353 lei/ euro, contrar monedelor din regiune, care au fluctuat puternic: ieri, zlotul polonez şi forintul maghiar s-au depreciat cu circa 1%. Se pare, însă, că leul a beneficiat de un susţinător, iar unii dealeri din piaţă spun că, ieri, BNR a sărit în sprijinul leului. "Avem nevoie de intrări de capital, chiar dacă sunt pe termen mai scurt sau speculativ. Însă o mişcare de curs de două sau trei procente nu contează", a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale. Faţa bună a crizei Există, însă, şi o parte bună a problemelor de acum, spune Florin Pogonaru. "Criza a forţat autorităţile să găsească soluţii salvatoare care s-au dovedit benefice economiei. Mă refer în special la momentele în care SUA a pompat lichiditate în piaţă, ca şi chinezii, pentru a ajuta economia", a spus acesta. De asemenea, măsurile luate de Elveţia pentru a preveni aprecierea francului au indus schimbări de paradigme. "Mă aştept ca o asemenea soluţie să apară şi la nivel european", a completat şeful AOAR. VULNERABILITATE Topul ţărilor din UE după salariul minim. Cum le afectează criza Dinu Boboc Vulnerabilitatea economică a unei ţări nu are legătură cu nivelul salariului minim, ci cu nivelul salariilor care nu au acoperire economică, atrage atenţia analistul economic Ilie Şerbănescu. "Exista tendinţa de a extrapola situaţia Greciei, unde factorul politic a intervenit puternic. O situaţie asemănătoare mai au doar puţine ţări, printre care Portugalia şi Italia", a subliniat acesta. Cele mai mari salarii minime din Uniunea Europeană le au locuitorii Luxemburgului, de circa 1.757 euro, de peste 11 ori mai mare decât salariile minime din România, potrivit datelor Federaţiei Angajatorilor Europeni. Irlanda, printre cele mai mari salarii minime din Europa Pe locul doi se situează Irlanda, una dintre ţările care au nevoie de ajutor de la instituţiile financiare internaţionale, cu un salariu minim de 1.499 euro. A treia treaptă a podiumului este ocupată de Belgia, cu un salariu minim de 1.498 euro. Potrivit lui Şerbănescu, de multe ori, salariile minime sunt împinse în sus în încercarea de a împinge şi salariul mediu pe economie. "Aşa este şi cazul României, unde statului nu i-au mai rămas alte instrumente de creştere a salariilor", a declarat acesta. Fostul ministru atrage atenţia asupra faptului că, fără o creştere a salariilor în România, nu poate exista o piaţa internă puternică care să susţină dezvoltarea economică pe termen lung. Salariul minim în România, 154 euro În plus, ponderea salariilor în PIB, în cazul României, este mai mică decât în cazul altor state. Potrivit lui Şerbănescu, ponderea salariilor în PIB, în cazul Germaniei, este de circa 64%, faţă de 32% în cazul ţării noastre. Restul procentelor este acoperit de profiturile companiilor. Potrivit datelor Federaţiei Angajatorilor Europeni, salariul minim din ţara noastră este de circa 154 de euro. Imediat după România este Albania, cu 142 euro, după care urmează Bulgaria cu 138 euro. Serbia este imediat în faţa ţării noaste, cu un salariu minim de 173 euro, urmată de Ungaria cu 257 euro. Ţara care se află în centrul furtunii financiare din Europa, Grecia, are un salariu minim de 740 euro, mai mare decât al Spaniei (641 euro), Portugaliei (485 euro) sau Cehiei (315 euro). "Mă aştept ca la nivelul Europei să apară în curând o soluţie curajoasă radicală." FLORIN POGONARU, preşedinte AOAR Citiţi şi: