În noul raport întocmit de către cei mai importanți experți în domeniul climei au prezentat modul în care vremea extremă va deveni din ce în ce mai comună  dacă nu ne „trezim acum”. Valurile de căldură mortale, inundațiile, seceta, furtunile, valurile de frig vor stăpâni viețile a mii de oameni în curând.

Angajamentele statelor pentru reducerea gazelor cu efect de seră vor duce omenirea la o încălzire cu circa 2,5 grade Celsius, cu mult peste obiectivele agreate pentru limitarea schimbării climatice periculoase, se arată într-un raport al ONU.

„Putem lega vremea extremă de schimbările climatice în același mod în care putem lega fumatul de cancer”, spune Friederike Otto, cercetător în domeniul schimbărilor climatice la Universitatea Oxford.

Mai mult, responsabilul pentru climat al ONU, Simon Stiell, a avertizat că, deşi s-au făcut ceva progrese anul acesta, statele „sunt în continuare foarte departe de scara şi ritmul reducerilor de emisii necesare pentru limitarea creşterii temperaturii cu 1,5 grade Celsius în decursul acestui secol”.

Toate regiunile lumii vor fi afectate de fenomene extreme

Omenirea se confruntă deja cu sporirea inundaţiilor, furtunilor, valurilor de caniculă şi incendiilor de vegetaţie ca rezultat al schimbărilor climatice, iar în cazul unei încălziri globale de peste 1,5 grade Celsius, sunt preconizate mai multe fenomene meteo devastatoare, culturi distruse şi dispariţia unor ecosisteme-cheie precum recifele de corali.

Raportul ONU privind schimbările climatice a evaluat angajamentele combinate referitoare la climă a 193 de părţi - state şi Uniunea Europeană - prezentate în cadrul Acordului de la Paris, cunoscute sub denumirea contribuţii stabilite la nivel naţional (NDC).

Raportul a ajuns la concluzia că angajamentele combinate ale statelor ar putea conduce la o încălzire cu circa 2,5 grade Celsius până la finalul secolului. Angajamentele în vigoare vor duce la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 10,6% până în 2030 în comparaţie cu nivelurile din 2010, o îmbunătăţire faţă de evaluarea de anul trecut potrivit căreia ţările tindeau spre o creştere a emisiilor de 13,7% până la finalul deceniului.

Valurile de căldură vor pârjoli vegetaţia

Însă raportul din 2018 al Grupului de lucru Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU a arătat că emisiile de dioxid de carbon trebuie reduse cu 45% până în 2030 la nivelurile din 2010, iar potrivit celor mai recente studii ştiinţifice de anul acesta, este nevoie de o scădere de 43% a gazelor cu efect de seră la nivelurile din 2019 în următorii opt ani pentru a îndeplini obiectivul de 1,5 grade Celsius.

Doar 24 de planuri noi sau revizuite au fost trimise după COP26, care s-a desfăşurat la Glasgow, unde toate statele au convenit să revizuiască şi să-şi consolideze planurile de măsuri, situaţie pe care Stiell a descris-o ca dezamăgitoare.

„Trendul descrescător al emisiilor preconizat până în 2030 arată că statele au făcut ceva progrese anul acesta. Dar informaţiile ştiinţifice sunt clare şi la fel sunt şi obiectivele noastre climatice conform Acordului de la Paris. Suntem în continuare foarte departe de scara şi de ritmul reducerilor de emisii necesare pentru a ne aduce pe drumul către o lume mai caldă cu 1,5 grade Celsius”, a continuat acesta.

Fenomenele extreme, scăpate de sub control

„Pentru a menţine acest obiectiv viu, guvernele naţionale trebuie să-şi consolideze planurile de acţiune climatică acum şi să le implementeze în următorii opt ani. Deciziile şi acţiunile guvernamentale trebuie să reflecte nivelul de urgenţă, gravitatea ameninţărilor cu care ne confruntăm şi timpul limitat care ne-a mai rămas pentru a evita consecinţele devastatoare ale schimbărilor climatice scăpate de sub control”.

Un al doilea raport a analizat planurile pe termen lung de a trece la emisii zer- net până la jumătatea secolului, care vizează 62 de părţi semnatare ale Acordului de la Paris reprezentând 83% din PIB-ul global, 47% din populaţia globală şi circa 69% din consumul total de energie în 2019.

Raportul a ajuns la concluzia că emisiile acestor state ar putea fi cu aproximativ 68% mai scăzute în 2050 în comparaţie cu 2019, dacă strategiile pe termen lung sunt implementate integral la timp -, dar a avertizat că multe sunt nesigure şi amână acţiunile care ar trebui să fie implementate în acest moment.

„Trebuie să ne trezim, suntem într-o cursă contra cronometru”

Raportul ONU a fost publicat înaintea rundei de negocieri internaţionale pe tema schimbărilor climatice din cadrul COP27, care va avea loc în noiembrie la Sharm El-Sheikh, Egipt, iar Stiell a îndemnat statele să vină la discuţii pentru a arăta cum vor implementa măsuri climatice în legislaţie, politici şi progres.

Sameh Shoukry, ministrul egiptean al Afacerilor Externe, care va prezida COP27 , a spus că raportul arată că omenirea a deviat de la menţinerea obiectivului limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

„Mulţi dintre cei care ar trebui să facă mai mult nu fac nici măcar suficient, iar consecinţele acestui fapt afectează vieţi şi existenţe pe plan global”, a avertizat el, făcând apel la un răspuns transformativ în cadrul COP27, potrivit Agerpres.