Ce înseamnă recunoașterea statului palestinian de către Norvegia, Spania și Irlanda

Sursa foto: pixabay.com

Ministerul israelian de Externe a anunțat miercuri rechemarea "pentru consultări" a ambasadorilor săi din Irlanda și Norvegia după decizia lor de a recunoaște un stat palestinian.

În toiul războiului sângeros din Fâșia Gaza dintre mișcarea islamistă Hamas și Israel, mai multe țări europene au anunțat miercuri o inițiativă care vizează recunoașterea statului Palestinei, un proiect deja criticat de autoritățile israeliene.

Norvegia și Spania vor recunoaște existența unui stat palestinian începând cu 28 mai. Irlanda a anunțat, la rândul său, recunoașterea unui stat palestinian, a declarat miercuri prim-ministrul său, Simon Harris, într-un anunț comun cu Oslo și Madrid. " Irlanda, Norvegia și Spania anunță că recunoaștem statul Palestina", a declarat Simon Harris, salutând o "zi istorică și importantă pentru Irlanda și pentru Palestina".

În martie, a publicat un comunicat comun cu șefii de guvern ai Irlandei, Sloveniei și Maltei în care aceste țări și-au exprimat dorința de a recunoaște un astfel de stat.

"Recompensă"

Ministerul israelian de Externe a publicat marți seară un mesaj video către Dublin pe rețeaua de socializare X pentru a-l avertiza că "a recunoaște un stat palestinian riscă să vă transforme în pion în mâinile Iranului" şi Hamasului. Şi Israeul şi-a rechemat miercuri "pentru consultări" ambasadorii din Irlanda şi Norvegia.

În opinia Israelului, planurile de a recunoaște un stat palestinian fără o soluție negociată constituie o "recompensă" pentru Hamas, o mișcare islamistă palestiniană susținută de Iran, pentru atacul său din 7 octombrie din Fâșia Gaza pe teritoriul israelian, scrie lefigaro.fr.

Războiul a fost declanșat de acest atac care a dus la moartea a peste 1.170 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui calcul al AFP bazat pe cifre oficiale israeliene. Din cele 252 de persoane luate ca ostatici la 7 octombrie, 124 sunt încă reținute în Gaza, din care 37 au murit, conform armatei. Israelul a jurat că va distruge Hamas și a lansat ca represalii o ofensivă devastatoare în Fâșia Gaza, care a dus la moartea a cel puțin 35.647 de persoane, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătății al guvernului din teritoriul palestinian condus de mişcarea palestiniană.

Război în Israel. Sursa foto: Arhiva EVZ

Spitale ameninţate

Miercuri au fost efectuate atacuri aeriene israeliene în Fâșia Gaza, în special la Rafah (sud), Jabalia, Zeitoun și orașul Gaza (nord), potrivit martorilor. Miercuri devreme, o echipă AFP a raportat și foc de artilerie în și în jurul Rafah (sud), un oraș suprapopulat în care anumite sectoare au fost scena operațiunilor terestre de la începutul lunii, în ciuda opoziției comunității internaționale. A fost auzite şi explozii de către unii martori.

Înainte de incursiunea sa la sol, armata israeliană a ordonat evacuări masive din Rafah, unde a spus că vrea să distrugă ultimele batalioane ale Hamas, rețeaua sa de tuneluri și să salveze ostaticii. Zece persoane au fost ucise și mai multe au fost rănite în Al-Zawaida (centru) în timpul loviturilor de noapte, potrivit Spitalului Martirilor Al-Aqsa. Apărarea Civilă din Gaza a mai spus că șase cadavre au fost scoase de sub dărâmăturile unei case lovite de bombardamentul israelian în Jabalia. Tot în nordul teritoriului, funcționarea celor două spitale aflate încă în activitate, ambele situate în apropierea taberei Jabalia, este acum amenințată de recrudescenţa luptelor dintre armata israeliană și luptătorii Hamas.

"Catastrofale"

De când Israelul a preluat controlul părții palestiniene a punctului de trecere a graniței cu Egiptul Rafah, pe 7 mai, livrarea de ajutor umanitar s-a oprit practic, în special de combustibil, esențial pentru spitale și logistica umanitară. Potrivit ONU, 1,1 milioane de oameni de pe teritoriul palestinian se confruntă cu "niveluri catastrofale de foamete". Agenția ONU responsabilă pentru refugiații palestinieni, Unrwa, a anunțat că își va suspenda distribuțiile de alimente în Rafah "din cauza lipsei de provizii și a insecurității".

Confruntate cu restricțiile severe impuse ajutoarelor pe cale terestră, Statele Unite au anunțat în martie înființarea unui port temporar în Gaza, inițiativă considerată insuficientă de ONU, ONG-uri și de către înșiși liderii americani. De la intrarea în funcţie, vineri, aproximativ 569 de tone de ajutor au fost livrate în Gaza, potrivit armatei americane. Dar acest ajutor încă nu a fost distribuit populației, a anunțat marți seară departamentul american al Apărării.

În acest context de război și amenințare cu foametea, procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) Karim Khan a declarat luni că a solicitat mandate de arestare împotriva premierului israelian, Benjamin Netanyahu, și a ministrului său al apărării, Yoav Gallant, pentru crime precum "înfometarea deliberată a civililor", "omucidere intenționată" și "exterminare și/sau crimă". (Traducerea- Rador)