Luni, 20 mai, mai multe țări occidentale, printre care Statele Unite și Germania, și-au exprimat regretul pentru mandatele de arestare solicitate de procurorul CPI împotriva liderilor israelieni, inclusiv a prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Presa internațională crede totuși că această decizie ar putea schița un final al războiului din Gaza, scrie courrierinternational.com. 

 Nimic "nu ar fi putut dăuna mai mult reputației internaționale a Israelului și legitimității războiului său împotriva Hamas în Gaza", rezumă "Ha’Aretz". Anunțând luni că a solicitat mandate de arestare împotriva premierului israelian, Benjamin Netanyahu, și a ministrului său al apărării, Yoav Gallant, precum și împotriva liderilor Hamas, procurorul Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, "a creat o echivalență juridică și morală" între liderii israelieni și liderii organizației islamiste palestiniene, estimează cotidianul de stânga israelian.

"Acesta este […] un semnal major pentru opinia publică mondială. Pentru prima dată, Israelul, un aliat al Occidentului, este vizat", a declarat juristul Neve Gordon pentru "Le Soir". Dar "șocul de a numi lideri israelieni și Hamas în același timp nu a scăpat nimănui", notează cotidianul belgian.

 Washingtonul și Berlin se opun deciziei procurorului CPI

 Luni, mai multe țări occidentale au apărat statul israelian în fața justiției internaționale. Președintele american, Joe Biden, a considerat "scandaloasă" cererea lui Karim Khan de emitere de mandate de arestare împotriva liderilor israelieni. "Voi fi clar: orice ar insinua procurorul, nu există echivalență între Israel și Hamas, nu există", a afirmat democratul într-un comunicat de presă. "Ceea ce se întâmplă nu este un genocid, noi respingem" acest termen, a adăugat el, referindu-se la cazul depus la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cea mai înaltă instanță a ONU, în fața căreia Israelul este acuzat de "genocid".

Germania a intervenit, de asemenea, luni mai devreme, spunând că "regretă' decizia procurorului CPI care dă o "falsă impresie de echivalență" între liderii israelieni și Hamas. Berlinul adaugă că instanța de la Haga "va trebui să evalueze fapte foarte diferite", la cererea procurorului. În fața "masacrului barbar" din 7 octombrie, "guvernul israelian are dreptul și datoria de a-și proteja și apăra populația", notează Germania, care adaugă că în această privință "trebuie să se aplice dreptul internațional umanitar și toate obligațiile sale".

La rândul său, Franța a afirmat în noaptea de luni spre marți că sprijină CPI, "independența acesteia și lupta împotriva impunității în toate situațiile".

 O "șansă de a accelera tranziția politică la Ierusalim"

 Revista "Foreign Policy" notează că decizia procurorului Karim Khan "ar putea afecta permanent relația slabă a instanței cu Washingtonul, indiferent dacă mandatele de arestare pentru Netanyahu și Gallant sunt sau nu puse în aplicare", anunțul fiind "probabil să facă să deraieze o schimbare prudentă, dar semnificativă a politicii americane față de CPI sub administrația Biden".

Ziarul amintește că anul trecut președintele democrat a autorizat pentru prima dată guvernul american să împărtășească cu CPI dovezi ale crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, o decizie care "marchează o ruptură cu decenii de neîncredere americană față de competențele Curții internaționale".

”Europenii vor putea să-l critice mai aspru pe Netanyahu”

"Tribune de Genève" consideră că ancheta lui Karim Khan este o "pomană cerească" pentru occidentali. Ar trebui să ducă la "un consens între cancelariile occidentale, deoarece oferă, dincolo de considerente morale, o șansă de a accelera tranziția politică la Ierusalim". "Europenii, care sunt toți semnatari ai Tratatului de la Roma, vor putea acum să-l critice mai aspru pe Benyamin Netanyahu, fără a fi acuzați că au abandonat Israelul", a declarat cercetătorul Cyrus Schayegh pentru cotidianul elvețian.

"Tribune de Genève" mai notează că "Benny Gantz, al treilea membru al cabinetului de război israelian, a fost […] cruțat de Karim Khan". Politicianul de opoziție ar putea, așadar, "să apară ca o soluție în cazul demisiei lui Benjamin Netanyahu".

Decizia judecătorilor de la Haga ar putea avea consecințe politice și la Ramallah, sediul Autorității Palestiniene, conchide cotidianul. "Din 2015, Palestina este […] unul dintre statele membre ale CPI. O acuzare a celor trei lideri Hamas pentru astfel de crime infame ar putea, prin urmare, complica orice încercare de apropiere între Hamas și Autoritatea Palestiniană după război". (Traducerea-Rador)