Ceaușescu și tradițiile de sărbători. Liderul de la București respecta tradițiile sărbătorilor mari dar pe unde putea, le imprima un stil „de clasă”.

Despre Nicolae Ceaușescu, apropiații au spus multe. Evident, au scris și mai multe. Vasile Adam, Suzana Andrieș, Vasile Crișan sau Camil Roguski sunt numai câteva nume. În ordine, presoanele enumerate au fost: bucătarul, administratorul reședințelor, maestrul de vânătoare și arhitectul-peisagist.

Ceaușescu ținea Crăciunul, Anul Nou și Sfintele Paști

Ceaușescu, susținea Camil Roguski, arhitect-peisagist, aprecia atmosfera de sărbători, Se născuse iarna, era un iubitor al anotimpului. Crăciunul, care pentru români, oficial nu exista, era marcat.

Roguski susține că Nicolae Ceaușescu voia amenajate mai multe reședințe o dată. Se decidea, ca Stalin, în ultimul moment unde mergea. Nu există indicii că își celebra onomastica. Cel puțin, în public, niciodată nu era felicitat de 6 decembrie.

Roguski susține că deja cu o săptămână înainte de Crăciun, brazii erau aduși pentru a fi împodobiți. În plus, tone de cetină verde împodobeau stâlpii exteriori ai reședințelor, interioarele ori anexele.

Asta pentru că urma și Anul Nou. Elena era născută pe 7 ianuarie, dar nici vorbă de Sfântul Ion. Cât au stat în Primăverii, mama și tatăl lui mergeau duminica la Biserica din Dorobanți, nu departe de actualul Liceu Caragiale. El profita să meargă la cârciumă, ea la biserică.

Ceaușescu a făcut cârciuma lactobar, dar Andruță venea cu vodca de acasă sau adusă de tovarășii de pahar. Alexandra Ceaușescu a avut grijă ca în biserică să fie lumină electrică și să se tragă o conductă pentru căldură. Ea nu putea fi refuzată de fiul care nu era prea dus la Biserică.

Suzana Andrieș spune că la un moment dat, primise de la o cunoștință cozonaci de Paști. Elena i-a văzut și i-a spus că voia și ea, întrebând-o dacă ea îi făcuse. Crezînd că va scăpa, a spus că da.

Atunci Elena a cerut și ea. Femeia și-a sunat o cunoștință și, ghidată prin telefon a făcut cozonaci. Ulterior, după ce a plecat cu treburi de serviciu, a aflat că, în lipsa ei, găsind cozonacii făcuți de ea, familia Ceaușescu i-a luat când a plecat la Snagov.

Ceaușescu se comporta ca un monarh elenistic sau împărat roman

Camil Roguski susține în cărțile sale un episod mai puțin cunoscut. A văzut la o reședință cum Nicolae Ceaușescu ținea într-o lesă aurită un animal destul de mare. Nu părea a fi un câine. A întrebat pe cineva din dispozitivul de pază. Acesta i-a spus că nu e treaba lui.

Dar, după ce arhitectul a spus că vrea să știe și oricum află, fiind om din echipa dictatorului, i s-a spus că erau catîri. Se știe că regii elenistici și chiar Nero, împărat roman, țineau catâri în lesă.

Dictatorul agrea filmele istorice, citea despre personalități. Constantin Boștină, fost secretar personal al liderului român se ocupa de corespondența sa, primea materialele literare pe care le cerea Ceaușescu. Pe edituradecarte.ro, poate fi comandată cartea sa „În ochii ciclonului” unde face aceste dezvăluiri.

Revelionul începea cu dictatorul rostind un discurs. Călușul devenise sport de masă

Revelionul începea practic cu discursul de la miezul nopții al dictatorului. Formații folclorice urau „Plugușorul” cu versuri „de partid”. În dimineața de Anul Nou, „El și Ea” ascultau un copil ce purta esarfa anului nou, rostind o laudatio lungă. Se rostea „Sorcova”, evident cu versuri fabricate.

În primăvară, de Rusalii, tradițional, se juca dansul Călușului. Dans oltenesc, tradițional, în formație, cu Mutul, ca expresie a zeului Pan a fost modificat. A dispărut Mutul, iar formațiile au devenit artistice la Casele Județende de Cultură.

Așadar, în România comunistă, liderul României încerca să se implice și în sărbători și tradiții.

.