Sursa foto: EVZ În secolele XIX și XX, România a traversat o serie de transformări majore care au influențat atitudinile față de străini și au contribuit la evoluția ultranaționalismului. Există mai multe confuzii și intersectări între xenofobie, xenomisie și ultranaționalism care au marcat această perioadă istorică.
Care sunt confuziile observate la români, cum s-a alunecat pe panta ultranaționalismului, care au fost legăturile dintre xenofobie și ultranaționalism, sunt întrebări la care istoricul Alex Mihai Stoenescu va răspunde jurnalistului Dan Andronic. Naționalismul moderat era benefic în epocă, pentru consolidarea unei Românii moderne, promovând unitatea și incluziunea în locul divizării și excluderii.
În multe cazuri, străinii au fost percepuți ca inamici ai statului și ai națiunii. Aceasta a fost o confuzie comună, în care orice influență străină era văzută ca o amenințare la adresa suveranității și identității naționale. De exemplu, maghiarii din Transilvania erau adesea percepuți ca opresori, în special în contextul dualismului austro-ungar.
În perioada interbelică, ascensiunea fascismului și a naționalismului extrem în Europa a influențat și România. Mișcările ultranaționaliste, precum Garda de Fier, au găsit un teren fertil în contextul politic și social agitat. Xenofobie, xenomisie și ultranaționalism, teme filosofice grele, dar care vor fi asezonate, cu talentul de mare povestitor al lui Alex Mihai Stoenescu, cu istorie vie. De la 12.00, pe canalul de YouTube HAI ROMÂNIA și pe pagina de Facebook evz.ro
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
Revista presei
