Violența rasială a continuat, duminică, în principalele capitale ale Statelor Unite, în timp ce preşedintele Donald Trump a dat vina pe extrema stângă pentru aceste revolte, aceasta fiind personificată de mișcarea Antifa, o organizație care el a anunțat că o va desemna ca grup terorist.

Mișcarea antifascistă americană, cunoscută sub numele de Antifa, este o mișcare radicală mică, dar zgomotoasă, care, după venirea lui Trump la Casa Albă, a devenit din ce în ce mai activă împotriva protestelor „suprematiștilor” albi.

Activiștii din Antifa sunt adesea identificați de Trump și de susținătorii săi drept „alt-stânga”, spre deosebire de „alt-dreapta” care îl sprijină pe conducător și include grupări ultranaționaliste albe.

Acest grup a făcut deja titluri în iunie 2019, când membrii săi s-au confruntat cu cei ai unui grup de extremă dreaptă numit „Proud Boys” din Portland. Aceste revolte violente au lăsat mai mulți răniți de ambele părți, inclusiv un jurnalist pentru un ziar conservator.

Protestele actuale, care au început de obicei pașnic, au degenerat apoi în incidente cu forțele de securitate, în cel puțin patruzeci de orașe din țară și au necesitat intervenţia Gărzii Naționale în cincisprezece state și în orașul Washington, capitala.

Motivul protestelor care afectează zeci de orașe din Statele Unite este moartea afro-americanului George Floyd în Minneapolis, după ce a fost imobilizat de un polițist alb, încătușat, şi ţinut cu gâtul sub genunchiul acestuia timp de câteva minute, în ciuda rugăminţilor sale că nu putea respira.

Mișcarea Antifa a apărut în urmă cu câteva decenii, deși începuturile sale nu s-au concretizat. Istoricul Mark Bray, autorul cărții „Antifa: The Anti-Fascist Handbook”, îi plasează nașterea în Statele Unite la sfârșitul anilor 1980 și o leagă de grupul ARA (Acțiune anti-rasistă), potrivit Huffington Post.

Alte mass-media o localizează în Germania nazistă și o leagă de Acțiunea Antifascistă, o mișcare care a apărut în mai multe țări europene pentru a lupta împotriva ideologiilor fasciste din anii 1920 și s-a răspândit în întreaga lume după Al Doilea Război Mondial.

Deși mișcarea a fost prezentă în mai multe țări europene și s-a concentrat în Statele Unite în ultimii ani, Antifa nu are o structură organizatorică formală. După cum scrie The New York Times, ea își atrage membrii din alte mișcări precum „Black Lives Matter” și mișcarea „Occupy”.

Membrii Antifa, în general, se îmbracă în negru și își acoperă adesea fețele în timpul demonstrațiilor, unde sunt cunoscuți sub denumirea de „blocul negru”. Au puncte comune cu ideologii de stânga și deseori de extremă stânga, precum anticapitalismul.

Cauzele pentru care luptă Antifa sunt „greu de definit”, însă mulți membri susțin populațiile oprimate și protestează împotriva acumulării de bogăție în elite.

Scott Crow, fost organizator Antifa, a declarat pentru CNN că „idealurile radicale” promovate de Antifas încep să fie îmbrățișate de liberali.

„Nu s-ar fi uitat niciodată (la acele idealuri) înainte, pentru că ne vedeau ca pe nişte dușmani, la fel ca pe cei de dreapta”. Majoritatea membrilor Antifa nu se încadrează în niciun stereotip, deși de la sosirea lui Trump la Casa Albă, majoritatea noilor membri ai Antifa sunt alegători tineri, adaugă această sursă.

De ani de zile, membrii Antifa sunt prezenți la diferite evenimente promovate de grupuri de dreapta.

În august 2017, aceștia au apărut la Charlottesville, Virginia, pentru a condamna rasismul și a contracara protestele a sute de naționaliști albi împotriva îndepărtării unei statui a generalului Robert E. Lee.

Protestele s-au radicalizat atunci când James Fields, care nu era membru al Antifa, a intrat în mulțimea de protestatari cu mașina sa și l-a ucis pe tânărul Heather Heyer.

La începutul acestui an, Antifa a protestat împotriva prezenței lui Milo Yiannopoulos, un jurnalist de extremă dreapta, la Universitatea din California. De asemenea, a protestat după ce Donald Trump a ajuns preşedinte, în ianuarie 2017.